Cu ochii-n 3,14
CÎND SE OPREȘTE GURA UNUIA CARE ÎMPIEDICĂ ACCESUL PROGRESIV LA GUSTUL BERII? CÎND DOUĂ FRUCTE APARENT DIFERITE SE COMPORTĂ CA ȘI CUM S-AR AFLA ÎN DOUĂ DIMENSIUNI DIFERITE
● Unul dintre posibilele răspunsuri la întrebarea „Cînd se oprește circulația unui tren o oră și jumătate?” ar putea fi „Cînd îi taie calea o țestoasă”. Pasagerii unui tren care lega zona de sud-est a Angliei de Aeroportul Stansted au avut de așteptat pentru că „un animal a blocat linia”, după cum au fost anunțați oficial. Atîta doar că animalul s-a dovedit a fi o țestoasă uriașă, prea grea pentru a fi ridicată rapid. Evadase de la o grădină zoologică din apropiere și, probabil, voia să prindă un zbor. (A. A. D.)
● O apostrofare de cartier, auzită cînd ieșea din gura unuia ca să intre în urechea altuia, de peste drum: „Băi, pupa-mi-ai găinile, cînd ești pe bicicletă nu mai vorbești cu nimeni?“. O fi avînd dreptate omul, poate ar trebui studiat efectul bicicletei asupra relațiilor interpersonale. (D. S.)
● The Economist a publicat de curînd un articol care încerca să afle de ce în statele arabe femeile sînt „mai grase” decît bărbații. Articolul explica faptul că acest lucru se datorează în primul rînd restricțiilor culturale care împiedică accesul femeilor la exerciții fizice. Pentru a ilustra articolul, revista a ales o fotografie a lui Enas Taleb în timpul apariției acesteia la festivalul cultural anual „Babylon“ din Irak. Nu s-a știut însă că aceasta e celebră în țara ei. (A. M. S.)
● Tehnologia de recunoaștere facială a reușit să o identifice pe mama vocalistului și basistului Geddy Lee al legendarei trupe canadiene de rock progresiv Rush într-o fotografie colectivă făcută în timpul Holocaustului. În urma acestei identificări, muzicianul a putut să-și mai descopere, în alte fotografii, bunica, unchii, o mătușă și alte rude mai îndepărtate. Poloneza Mary Weinrib, pe numele ei, s-a căsătorit cu un bărbat de care s-a îndrăgostit la Auschwitz și s-au mutat împreună în Toronto în anii ’50. A murit anul trecut în vîrstă de 95 de ani. (M. C.)
● Berea rece este mană cerească în lunile caniculare, dar ați mai consuma-o dacă ați ști că e fabricată cu... apă din canalizare? Cu scopul de a trage un semnal de alarmă în privința rezevelor limitate de apă și a folosirii lor chibzuite, o companie din Singapore a scos pe piață o bere pentru producția căreia nu a folosit apa proaspătă, ci pe cea evacuată din sistemul de canalizare. Susține că apa trece printr-un proces minuțios de purificare și că gustul berii nu este cu nimic diferit de al altora. Ideea nu e cu totul nouă, se pare că, în ultimii ani, companii din Israel, Suedia sau Canada dezvoltă propriile sisteme de reciclare a apei folosite. (A. A. D.)
● Imediat după ce ministrul Rafila a îndemnat poporul să se încoloneze la medicii de familie să-și ia pastila cu „iod”, că vine cataclismul atomic din Ucraina, s-au înregistrat două fenomene aparent diferite – în realitate, complementare. Pe de o parte, cabinetele medicilor de familie au fost asediate cu telefoane și cereri, iar medicii de familie au fost exasperați de idioțenia asta (evident, ei nu au aceste pastile și nici nu știu nimic despre distribuirea lor!), și, pe de altă parte, au apărut bancurile. Redau unul la care, mărturisesc, am rîs. Intră omul în farmacie: „Bună ziua”. „Bună ziua.” „Am venit să-mi dați pastila cu iod.” „Care pastilă cu iod?” „Aia de care a zis ministrul Rafila aseară la televizor.” „Nu avem așa ceva. Dar vă putem da Viagra.” „Și mă ajută în caz de accident nuclear?” „Nu, dar văd că vă plictisiți acasă.” (S. V.)
● Un apel disperat, transmis prin stație de un angajat al unui Mega Image de cartier: „Doamna Letiția, dați-mi și mie, vă rog, o mătură la fructe!”. (M. P.)
● În timpul experimentelor cu un computer cuantic ionic, niște fizicieni americani au descoperit o fază topologică a materiei necunoscută anterior, într-o stare de tranziție în care obiectele cuantice se comportă ca și cum s-ar afla în două dimensiuni de timp diferite. Pare o descriere a celor doi neuroni din capul unui anume ministru român. (M. C.)
SĂ NU UITĂM CUM AR FI LUMEA (PENTRU CEI CARE FORMULEAZĂ ULTIMA SOLUȚIE) DACĂ ORGANIZAREA AR ASCUNDE O FORMĂ DE SCLAVIE
● În urmă cu vreo zece zile, premierul Ungariei a fost salvat de un jurnalist, după ce barca i s-a stricat pe Marea Adriatică. Nu s-a întîmplat ca în bancul acela cu fotojurnalistul care, văzînd un important politician înecîndu-se, a trăit o mare dilemă: cum să-l pozeze – alb-negru sau color? Presa și-a amintit însă că, destul de recent, Orbán tocmai îi îndemnase pe maghiari să aleagă lacul Balaton în locul Mării Adriatice. El mai făcuse și o altă declarație prin care regreta că Ungariei i-ar fi fost luată marea (să nu uităm și că țara vecină, pe cînd tot fără mare era, a fost condusă de un amiral). Și încă un detaliu: barca cu care Orbán se plimba în apropierea insulei Vis era asemeni viselor stăpînului: gonflabilă. (A. M.)
● Un hoț de mașini a fost descoperit de poliția din Greater Manchester (Marea Britanie) în timpul unei percheziții, ascuns înăuntrul unui ursuleț de pluș, ofițerii declarînd că „au observat un urs mare care respira”. Chiar dacă n-am înțeles de ce polițiștilor li s-a părut atît de ciudat faptul că un teddy bear respiră, m-am gîndit cum ar fi lumea dacă situația ar fi inversă și ursuleții de pluș s-ar ascunde înăuntrul unor hoți. (S. G.)
● Cîteva institute mai neobișnuite, pentru cei care își imaginau că instituțiile sînt musai fade, scorțoase, nefrecventabile: Association amicale des amateurs d’andouillette authentique (AAAAA) din Paris; China Puerh Tea Research Institute (Institutul de cercetare a ceaiului Puerh chinezesc) din Dehong, provincia Yunnan, China; World Institute of Kimchi (WiKim) (Institutul mondial al murăturilor Kimchi) în Gwangju, Coreea de Sud; Deutsches Wurst-Institut (Institutul german al cîrnatului) din Münster; Gesellschaft für Hopfenforschung (Societatea pentru cercetarea hameiului), Wolnzach, Bavaria; Institut International du Fromage, Noyal-sur-Vilaine, Franța; Instituto Nazionale Espresso Italiano (INEI), Brescia; Chocolate Academy, Zürich, Elveția. (M. P.)
● Sorin Ovidiu Vântu este încă unul dintre cei supărați pe popor că nu a făcut ce i-a spus el să facă și uite unde a ajuns. Înainte de a conchide dramatic („Nația română s-a prostit de tot, la fel ca nația planetară”), Sorin Ovidiu Vântu formulează ultima soluție înainte de catastrofa finală: România să iasă repede din NATO și din UE. Asta în cazul în care nu știați ce mai face SOV. (S. V.)
● Un director din Iași și-a organizat singur concursul, a fost candidat unic și a ieșit pe locul 2. Iogen Gînju ocupă de patruani funcția de director tehnic al Consiliului Județean, dar este interimar. A vrut să-și securizeze un post de Șef Birou Patrimoniu, și-a stabilit singur tematica, a fost unicul concurent și totuși a luat sub baremul minim de 80 de puncte. Cu nota 68,80, a fost declarat respins la proba scrisă. Iogen Gînju a semnat el însuși organizarea concursului, a stabilit datele examenului, bibliografia și tot el a concurat. Tot el a și picat. Fiind bun, rămîne totuși director tehnic, tot interimar. (A. M. S.)
● „Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață” – Margaret Atwood. (M. C.)
