Chişinăul - ca o fotografie

Publicat în Dilema Veche nr. 307 din nr. 307
Chişinăul   ca o fotografie jpeg



Pentru prima dată după mulţi ani, Chişinăul a avut un Crăciun liniştit, cu un singur brad, fără scandalurile din trecut cînd „se aresta bradul“ sau scenele pentru spectacol erau „sechestrate“. Era o adevărată concurenţă între Guvern şi Primăria condusă de cel mai tînăr primar din Europa, fostul asistent de la Surprize-Surprize: cine să organizeze festivităţile de Crăciun? Cine să instaleze bradul în centrul oraşului?

Anul acesta, a fost doar un brad. Al Primăriei.

Gara „de tren“

O sală întunecoasă şi rece. De altfel, curată, cu un acvariu cu peşti coloraţi în sala de bilete pentru călătoriile internaţionale, o frizerie unde te poţi tunde scurt înainte de plecarea trenului, chiar şi un magazin de suveniruri.

Eu – şi încă vreo zece călători ajunşi mai devreme. Stăm cu nasul ascuns în fular şi mîinile în mînecile hainelor, pe post de manşon. Doi tineri în stînga mea stau tăcuţi şi îmbrăţişaţi (îşi sînt dragi unul altuia? sau doar se încălzesc?...).

Vorbesc despre gara „de tren“  pentru că la Chişinău există şi ceea ce unii localnici numesc gara „de rutier“ (un fel de autogară de-a noastră). Ei bine, din gara în care mă aflu pleacă zilnic trei trenuri spre Moscova. Spre Bucureşti – unul la două zile. În zilele cu soţ (pînă de curînd era un tren pe zi, însă numărul călătorilor a scăzut).

Pînă la Moscova, trenul face 27 de ore. Pînă la Bucureşti – 13. Din cele 13 – vreo 3, uneori 4, staţionează. La vamă, la Ungheni. Poliţiştii de frontieră şi vameşii, care poartă măşti chirurgicale de teama gripei pandemice, trec pe rînd din vagon în vagon. Între timp, se schimbă roţile. Trenul este tras într-un depou, vagoanele sînt susţinute de nişte scripeţi, se scot roţile de România şi se pun cele de Moldova (sau invers, depinde de unde vii).

Manevra se face pentru că în Republica Moldova (ca şi în tot spaţiul fost sovietic) distanţa dintre şinele de cale ferată este mai mare decît cea din România. Cu aproape 10 centimetri. Căile ferate moldovene au fost construite la sfîrşitul secolului al XIX-lea (mai exact în urmă cu 136 de ani). Ruşii le-au făcut mai „late“ pentru a controla circulaţia trenurilor româneşti şi europene pe teritoriul basarabean, şi aşa au rămas pînă astăzi.

În cele 3-4 ore, cît se schimbă roţile, se închid toate WC-urile din tren, ca nu cumva să se ascundă vreun imigrant ilegal. Trenul – cu perdeluţe, draperii şi mochetă pe jos – pare dintr-o altă epocă. Te duce cu gîndul ba la Orient Express, ba la filmele despre familia imperială Romanov.

Pe stradă

Cum se lasă întunericul, centrul oraşului aproape că se blochează. Maşină după maşină, troleibuze oprite în trafic sau alte „rutiere“ (maxi-taxi) care opresc oricînd, fără nici o regulă, oriunde. Claxoane. Pietoni care se strecoară printre maşinile oprite, indiferent de culoarea semaforului.

Asta se întîmplă spre seară, cînd se aglomerează. Peste zi însă, maşinile circulă cu o viteză năucitoare. Prima regulă pe care o înveţi ca pieton la Chişinău e să nu crezi niciodată că, dacă traversezi pe zebră, eşti în siguranţă. Trecerile nesemaforizate sînt de evitat, pentru că acolo rareori opreşte vreo maşină.

Poţi să alegi însă să circuli cu transportul în comun. Autobuze sau troleibuze vechi, ruginite (de mai bine de 20 de ani pe străzile Chişinăului) – străbătute de o femeie care poartă la brîu o borsetă. E taxatoarea care, între staţii, merge de la un capăt la altul al autobuzului şi vinde (cu 3 lei moldoveneşti) bilete, călătorilor care tocmai s-au urcat. Participă şi ea, împreună cu toţi călătorii, la mişcările acelea vălurite – înainte/înapoi – cînd şoferul pune frînă brusc sau porneşte în trombă. Cei 3 lei moldoveneşti valorează cam 1 leu românesc. Biletele s-au scumpit de curînd şi Primăria a eliminat şi o parte din gratuităţile pentru pensionari.

Dacă mergi pe străzile din Chişinău e imposibil să nu constaţi că te afli într-un oraş al contrastelor. De la cartierele cu blocuri înghesuite, care parcă înconjoară oraşul pe toate părţile, la magazinele luxoase din centru, cu preţuri mai mari decît în Bucureşti, în condiţiile în care în Republica Moldova sînt salarii foarte mici pentru Europa (salariul minim – circa 50 de euro). Găseşti şi magazine cu preţuri în euro sau restaurante la care poţi mînca, de exemplu, o porţie de somon cu legume la aproape 70 de lei sau poţi să bei un ceai cu aproape 20 de lei. Nu lipsesc însă aşa-numitele restaurante populare – cărora cei din Chişinău le spun „cafenele“ – şi unde poţi să mănînci un prînz foarte gustos cu 15  de lei (vă recomand cu căldură cafeneaua de pe bulevardul central Ştefan cel Mare – Nota Bene). Un meniu simplu, deloc sofisticat: ciorba cu sfeclă roşie sau soleanca, o vestită ciorbă rusească, cu legume tăiate fîşii subţiri, se adaugă şi salam, costiţă, afumătură, castraveţi muraţi şi măsline, iar la final – lămîie şi smîntînă. O ciorbă deasă care ţine de foame şi… de cald. Nu lipsesc vestitele pîrjoale, iar la garnitură hrişca fiartă, care mie mi-a plăcut la nebunie. Mi-a plăcut şi că puteam să beau la Nota Bene un pahar de compot sau unul cu chefir. Cum spuneam: simplu, deloc sofisticat, dar gustos. Obişnuiam să iau prînzul la Nota Bene şi-mi plăcea să privesc trecătorii – majoritatea tineri. Fete cochete, neapărat pe tocuri înalte (un mister pentru mine, cum reuşesc) şi băieţi emancipaţi cu căştile de la iPod în urechi. Peste drum de Nota Bene – un afiş: trei copii zîmbesc încrezători. Dedesubt – mesajul: „Chişinău – noi sîntem viitorul tău!“.

La Piaţă

Puţin mai jos, pe strada Mitropolit Varlaam – Piaţa Centrală (pînă în 1991 la intrare scria în ruseşte). Este cea mai mare şi cea mai aglomerată din oraş. Un adevărat spectacol. Legume, fructe, peşte (de toate felurile – proaspăt, afumat, marinat), oameni. Şi ei de toate felurile. Foarte mulţi însă par să fie ţărani. Poţi vedea femei de la ţară care au venit să vîndă la piaţă un singur pui. Tăiat, jumulit, pîrlit. Se vede că e pasăre de curte şi îţi imaginezi ce supă gustoasă ar putea să iasă! Hala de carne e fascinantă. N-am văzut nicăieri atîta carne la un loc. Vînzătorii tranşează cu mişcări scurte şi sigure hălci de carne pe care le agaţă în cîrlig. Curcani întregi de peste 10 kg. Iepuri „încălţaţi“ (cum mai văzusem în urmă cu doi ani în piaţa din Tiraspol). Osînză. „Adidaşi“. Bucăţi de ficat şi de creier băltind într-o tavă plină cu sînge. Căpăţînă de porc cu ştampila de securitate alimentară aplicată între ochi. Cum ziceam – un spectacol!

Mai sînt şi cele două hale de brînză (am rămas din nou uimită de cîtă brînză am văzut la un loc!). Vînzătoarele poartă şorţuri şi bonete albe, ca nişte coroniţe aşezate pe creştetul capului. Fac poze şi femeile mă întreabă curioase de unde sînt. Aici încep să curgă întrebările: „Nu ştiţi pe cineva la Paşapoarte?“; „Vrem şi noi cetăţenie şi am depus dosarul de luni de zile!“; „Vrem doar să se rezolve mai repede, ca să putem să plecăm şi noi prin Europa“. Le dezamăgesc cu răspunsul meu, dar mă îmbie totuşi să gust ba din brînză, ba din smîntînă, şi o fac cu plăcere.

Există şi un întreg raion la care se vînd „bunătăţi murate“: morcovi şi ţelină date prin răzătoare, ciuperci murate, castraveţi, gogonele, varză, dar şi aşa-numita „varză de mare“, tot murată (noi o cumpărăm pe post de delicatesă de la restaurantele chinezeşti, ca salată de alge). Văd şi pepeni muraţi. Şi un dovleac uriaş.

La un moment dat, în toată vînzoleala din piaţă aud înfundat „deşteaptă-te româââne, din soooomnul cel de mooooarte, în care te adînciiiiră…“ şi totul se termină cu un dulce „Alio?“… Era – v-aţi prins! – soneria unui telefon mobil.

Limba română

Neculce, Alecu Russo, Anton Pan, Agîrbiceanu... sînt autorii ale căror cărţi se găsesc cu uşurinţă în librăriile din Chişinău. Plus – cărţi de poveşti. Am intrat în vreo cinci librării, toate în zona centrală. Cărţile în limba română cred că nu reprezentau mai mult de 10%. În rest – cărţi în limba rusă. Chiar şi bonurile fiscale pe care le primeşti în unele magazine sînt în limba rusă. Iar la cinematograful central din Chişinău toate filmele sînt dublate în ruseşte.

Aflu că nici la Biblioteca Naţională fondul de carte în limba română nu depăşeşte 20%. Iar pe stradă şi în magazine auzi de cele mai multe ori vorbindu-se ruseşte. Însă la centrele de limbi străine care-şi fac reclamă pe bulevardul central poţi învăţa, pe lîngă engleză, germană sau spaniolă, chiar şi limba română.

Recent, Guvernul de la Chişinău a trecut pe site-urile ministerelor de la limba „moldovenească“ la limba română, iar noul guvern a declarat ca va încerca să modifice Constituţia pentru a elimina conceptul de „limbă moldovenească“. Chiar dacă Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat din Moldova şi fost preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, declara înainte de 1 Decembrie că „e moldovean şi nu va participa la sărbătoarea altui stat“. Iar pînă nu demult, la nivel oficial erau frecvente acuzaţiile la adresa României, cum că s-ar implica în treburile guvernului de la est de Prut. Ultima acuzaţie de acest gen a venit odată cu revoltele din aprilie, de la Chişinău, de la fostul preşedinte Voronin.

Locuitorii de rînd ai capitalei modoveneşti însă privesc cu simpatie către România. Şi cu speranţă. Nu degeaba au votat (cei cu dublă cetăţenie) aproape în totalitate cu Traian Băsescu. În mandatul său s-a înregistrat cel mai mare număr de moldoveni care au primit cetăţenie română. Numai anul trecut, aproape 5000, în total fiind circa 100.000 de deţinători ai ambelor cetăţenii.

La teatrele din Chişinău – afişe cu Stela şi Arşinel, Fuego sau Paula Seling. Iar la concertul de la Filarmonică, dat în cinstea zilei de 1 Decembrie, s-au cîntat arii din compozitori români şi a urcat pe scenă şi un solist din Bacău.

Am mai încercat însă într-o seară, un concert de chitară la celebra Sală cu orgă (construită la începutul secolului al XX-lea – moldovenii spun că sala ar fi unică în Europa, datorită acusticii şi a celor 4000 de tuburi în 41 de registre ale orgii). Numai că, între piese, chitaristul făcea tot felul de comentarii în limba rusă. Publicul rîdea cu poftă. Mai puţin eu, care nu înţelegeam o iotă.

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
Cât de scumpă a ajuns una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoral. „Lasă că Lidl nu e departe, iar la bulgari ne completăm stocul”
Românii sunt întâmpinați cu prețuri mari pe litoral, iar mulți dintre ei sunt dezamăgiți de asta. Inventivi, unii dintre ei se duc să-și cumpere bere de la supermarket, iar țigări și alimente de la vecinii bulgari. Mai greu este cu șezlongurile, care sunt mai scumpe ca în Creta sau Mamaia.
image
Fenomenul care schimbă complet satele pădurenilor. Cum arată așezările după decenii de depopulare VIDEO
După mai mult de jumătate de secol în care cele mai multe sate din Ținutul Pădurenilor s-au aflat într-un regres continuu al numărului de locuitori, înfățișarea așezărilor din Munții Poiana Ruscă a suferit transformări uimitoare.
image
Inima frântă poate fi vindecată. Cât costă intervenția
Cercetătorii susțin că prin stimularea electrică a creierului ar putea fi ameliorată suferința emoțională cauză de o despărțire. Altfel spus, există un remediu pentru ceea ce popular numim „inimă frântă”, care i-ar putea ajuta pe cei care suferă de depresie ori negativitate.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.