Ceapă, rugby şi via Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 204 din 12 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Despre cum nişte români au ajuns să petreacă ungureşte. Primarul din Mihai Viteazu este ungur. Ales cu majoritate de voturi de majoritari români. "La noi omul contează, nu culoarea politică sau naţionalitatea" - îmi spune o localnică, o doamnă pe la vreo 50 de ani, care "ţine" un magazin universal cu tot ce-i trebuie. Cu salamuri şi păpuşi. Îmi povesteşte doamna - doar aşa, ca să-mi fac o părere - cum a fost la ei în sat o sărbătoare ungurească şi cum primarul a invitat pentru prima dată toţi românii să se alăture (că, deşi conflicte n-au existat, o oarecare depărtare se simţea). De atunci, cînd e sărbătoare la unguri, sărbătoare e pentru toţi. Îşi mai aminteşte cineva, tocmai intrat în magazin: din cauză de rivalităţi în sînul Primăriei, consiliul local n-a mai vrut să plătească drumul trupei de dans pînă în Serbia, la un festival internaţional. "Ca să nu-i dezamăgească pe prichindei, domnu’ primar a scos atunci din buzunarul lui aproape 60 de milioane şi le-a plătit copiilor tot drumul." Şi dau cu ochii de cel descris de fapte. Om jovial, vorbă molcomă, presărată ici şi colo cu niţel accent, ocupat, asaltat tot timpul de oameni şi probleme. Cele mai multe legate de intabularea terenurilor. Cu ungurii, pe ungureşte; cu românii, pe româneşte. Despre cum a intrat Mihai Viteazu în Guinness Book. Locuitorii? Harnici. Destul de bogaţi. "La noi nu e lipsă de lucru, nu se poate muri de foame." Chiar dacă au existat şomeri, imediat după Revoluţie, cînd fabricile din Turda s-au închis, mulţi s-au întors la munca pămîntului. Un pămînt despre care aflu că este "cel mai roditor pămînt al judeţului". Şi aşa ajungem la mîndria locală. E vorba de ceapa roşie de Mihai Viteazu, o ceapă "care nu se poate produce decît în zona aceasta, din cauza terenului. S-a încercat sădirea ei în Oltenia, dar n-a ţinut". Ce are atît de deosebit această ceapă, recunoscută şi în afară? Răsfirată pe porţile caselor, de-a lungul drumului, e dulce, mai dulce decît o ceapă roşie obişnuită. O dulceaţă numai puţin iute şi foi teribil de suculente. Şi ce să povestesc, pînă nu o gustaţi cu niţică brînză şi palincă, tot degeaba. Şi mai are ceva această ceapă. Ne-a adus un loc în Cartea Recordurilor, localnicii împletind din mustăţile ei prelungi "cea mai lungă funie de ceapă din lume." Despre cum se poate investi şi în învăţămînt. Revenim însă la europenizarea de după plăcuţă. "Aici acordăm multă atenţie educaţiei şi investim foarte mult în şcoală. Anul acesta am acordat aproape 1 miliard de lei din bugetul local, iar din fonduri guvernamentale am mai primit 4 miliarde, toate fondurile investite în modernizarea şcolilor şi calitatea învăţămîntului. La ora actuală, putem spune că avem o şcoală de oraş, comparabilă cu cele mai bune de la Cluj. Şcoala veche, care datează din 1905, este acum o şcoală modernizată, are geamuri termopan, încălzire centrală, calculatoare, acces la Internet." Şi că tot veni vorba de Internet, deocamdată ultima frontieră a modernizării spaţiului rural, mi se povesteşte de un proiect cu fundaţia Civitas, un centru comunitar sponsorizat de Microsoft. "Am pus pe picioare acest centru unde vine oricine vrea, indiferent de vîrstă, şi e instruit gratuit, atît într-ale informaticii, cît şi într-ale limbii engleze." Cînd întreb cam cine vine, mi se răspunde... "păi cam toată lumea". Cum majoritatea locuitorilor din Mihai Viteazu au calculator în casă, pe uliţe circulă şi un banc, de altfel real. Cînd a venit mai demult o delegaţie de la Bucureşti, cineva a întrebat unde sînt formatorii de opinie. Învăţătorii, medicii... i s-a răspuns că la muncă, pe cîmp. Dar atunci, a întrebat persoana, unde mai sînt ţăranii? La fel de prompt i s-a răspuns: la calculator. Despre ofuri şi speranţe. Singura tristeţe a primarului e lipsa de deschidere a localnicilor către agroturism. "Aş fi vrut să fie măcar unul care să înceapă, să vadă oamenii că se poate. Durerea mea cea mai mare e că turiştii vin la Cheile Turzii, vizitează, dar se duc în altă parte să se cazeze şi să îşi cheltuie banii. Pentru că la noi, deocamdată, nu prea au unde sta." Deşi există pensiuni, locuri de cazare sînt puţine, "doar adăposturi de o noapte pentru trecători sau pentru muncitorii care lucrează la autostradă". În rest, Mihai Viteazu depăşeşte cu mult imaginea satului încremenit în tradiţional. Aici totul palpită de nerăbdarea începutului. Două benzinării, 180 de agenţi economici, investiţii noi, un abator de pui, carmangerie (făcută prin finanţare Sapard), staţii de beton, balastiere, bancomate... "Dar mai e de făcut" - îmi spune primarul, amintindu-mi de un proiect deja demarat. "Vreau să termin sala de sport." Şi-mi vorbeşte de o sală mare, cu 150 de locuri, unde să poată veni oamenii să se relaxeze. Îndrăznesc şi întreb dacă totuşi sala de sport nu e un moft. Mi se răspunde: traiul mai bun nu e niciodată un moft. "Aici ne-am simţit întotdeauna europeni, chiar şi înainte de Revoluţie." Şi mai îndrăznesc, încurajată de dezinvoltura primarului. "Totuşi, primar ungur la un sat de români?" "Aici n-avem asemenea gînduri. Avem însă aceleaşi necazuri şi unii, şi alţii. Şi aceeaşi viaţă. Cred că eu am fost ales la valorile acestea."

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senzația pe care o am călătorind cu trenul nu poate fi înlocuită cu nici o alta: poate și pentru că ești cu atîția oameni în preajmă, într-o lume mobilă, o lume care o reface, în mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtună ale RO-Alert de săptămîna trecută, unul emis chiar în timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Națională din București, cînd pe scenă se auzea replica „Furtuna e aproape”, au provocat un val de glume și ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei în care erai „servit” fix cu așa ceva: dulceață într-un mic castron transparent, una-două lingurițe, cel mai des de cireșe amare, și apă într-un pahar trainic.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Un înger păzitor pentru fiecare – cum recuperăm anii ’90?
Pe vremea cînd lucram la o revistă cu pronunțate tente erotice care se vindea ca pîinea caldă, am cunoscut mai întîi un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am întîlnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile naționale?
Există în România o serie de simboluri naționale care sînt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă cu siguranță extrem de puțin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.