Jocul încrederii şi construcţia împreună (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 647 din 14-20 iulie 2016
Jocul încrederii și construcția împreună jpeg

citiţi aici prima parte

Făra a generaliza și fără a avea pretenția că aceste experimente ale încrederii și răzbunării sînt reprezentative pentru toți românii, totuși ele ne dezvăluie o realitate românească de care ne lovim cu toții – prezența atîtor dezechilibre sociale care au o bază comună: lipsa încrederii și a solidarității, a capitalului social care „ține lumea închegată“ și care este atît de necesar pentru orice construcție împreună. „Încremenirea în proiect“ de care vorbea Gabriel Liiceanu și „disonanța socială“ (ruptura socială) pe care o exemplifica Vintilă Mihăilescu sînt sintagme ce descriu cu acuratețe această realitate socială românească. De unde pleacă totul?

Un portret cinic al naturii umane ne este zugrăvit de Glaucon din Republica lui Platon: ne pasă mai mult să arătăm bine decît să fim buni. Natura umană potențată de ingredientele culturale generează acest rezultat. Și, pînă la un punct, cam ceea ce ține de natura umană, am putea spune că sîntem la fel cu cei mai mulți dintre occidentali, adică vrem să arătăm bine. Iluzia unui ego orbit de propria lui superioritate, asociată adesea cu încrederea demonstrativă și exagerată în ceilalți, doar aparent, pentru că cei mai mulți caută să se protejeze pe sine avînd mare nevoie ca ceilalți să le trădeze încrederea pentru a le salva onestitatea și respectul de sine.

Mecanismul psihologic comun pentru toți oamenii despre care vorbea Jonathan Haidt (în cartea Mintea moralistă, Editura Humanitas, București, 2016), constă în următorul pattern:

1. avem nevoie să ne dovedim că sîntem buni, că avem încredere în sine, în propria onestitate;

2. acordăm încredere pentru că vrem ca ceilalți să aibă o părere bună despre noi;

3. ne păcălim pentru a ne păstra încrederea în propria onestitate și respectul de sine, respect ce depinde de ceilalți, de părerea lor despre cum sîntem noi.

Acest mecanism poate explica de ce majoritatea oamenilor acordă încredere unor necunoscuți. Dezbrăcat de aparențe, omul nu arătă prea grozav. În schimb, cultura poate face diferența. Revenind la jocul încrederii cu participanții români, mai trebuie să facem cîteva precizări. Spre deosebire de occidentali, mulți dintre participanții români la jocul încrederii și al răzbunării au acordat încredere (s-au păcălit pe sine), dar au plecat de la premisa neîncrederii în celălalt (celălalt fiind un suspect) și cu așteptări clare de a fi fraudați. Adică n-au acordat o încredere sinceră, autentică, ci una de „ochii lumii“. Cu riscul de a ne repeta, aici se potrivește de minune gîndul lui La Rochefoucauld „neîncrederea noastră îndreptățește înșelătoria celuilalt“. Este precum se și întîmplă în practica noastră cotidiană. Mai mult decît atît, în momentul în care s-a întîmplat să fie trădați, s‑au comportat pasiv și deja resemnați în fața sorții. Adoptînd strategia „mămăliga care nu explodează“, s-au păcălit pentru a doua oară că sînt mai buni decît ceilalți, mai onești și mai demni de încredere, și nu au făcut nimic pentru a restabili echilibrul, pentru a-l pedepsi pe partenerul lacom. Ipoteza noastră este că aici putem vorbi și despre o cauză psihologică, de lipsa încrederii în sine, de o stimă de sine scăzută. Toleranța ridicată față de nedreptate indică și un model de acțiune împărtășit într-o mare măsură: și eu, în locul celui care a trădat, m-aș fi comportat la fel.

Probabil că nu este exagerat să considerăm că modul în care îl privim pe celălalt român și lipsa de acțiune pentru căutarea dreptății țin de modelul cultural caracteristic pentru spațiul mioritic.

Recîștigarea încrederii

În septembrie 2015, am participat la conferința „Recîștigarea încrederii în sistemul financiar-bancar din România“, cu peste 80 de participanți de seamă, președinți, directori și manageri din bănci, instituții și asociații bancare.

Rolul meu a fost să vorbesc despre încredere și am început provocîndu-i să experimenteze „jocul încrederii“. Ei bine, rezultatul a fost un eșec total. Din peste 80 de participanți, doar 6 au acordat încredere și au trimis cei 100 de euro partenerului anonim. Concluzia este mai mult decît clară: cei mai mulți reprezentanți de seamă ai sistemului bancar din România vor să recîștige încrederea neacordînd încredere, pentru că așa este rațional. Am putea să ne întrebăm de unde și pînă unde atîta rațiune. Și să răspundem retoric, speculînd: aici e vorba de bani… Orice am spune, specific bancherilor participanți la conferință era modul profund rațional în care cei mai mulți și-au tratat partenerii necunoscuți. Dar prin acest mod de acțiune, niciodată, nimeni nu va reuși să cîștige vreun strop de încredere din partea cuiva. Și bancherii noștri ar trebui să învețe, dacă doresc într-adevăr să recîștige încrederea clienților, să facă primul pas, să acorde o doză de încredere celor de pe urma cărora realizează profit.

Deși marea majoritate a bancherilor din jocul nostru au făcut o alegere rațională, neacordînd încredere, modelul cultural explicativ rămîne același. Din cîteva discuții individuale a rezultat că cei mai mulți dintre bancheri se raportează la ceilalți (la clienți) prin prisma unei potențiale fraude viitoare. Modelul cultural românesc este același – celălalt, oricine ar fi el, este „suspectul de serviciu“.

Cu toate acestea, există și o diferență clară între pattern-ul celor mai mulți români și al celor mai mulți bancheri. Spre deosebire de bancheri, marea majoritate a participanților români au intrat în jocul economic și nu și-au negat instinctele naturii umane. În experimentul nostru, cei mai mulți dintre bancheri nu au intrat în jocul economic. Iar efectele acestor alegeri ne influențează pe toți.

Ideea cu care am plecat de la conferința „Recîștigarea încrederii în sistemul bancar din România“ a fost următoarea: Noi sîntem perfecți, ceilalți (clienții) trebuie să se schimbe!

Cum să refacem cultura legăturilor sociale?

Adoptînd expresia lui Goethe, putem spune că societatea românească actuală nu este „închegată“, că lipsa de încredere este atît de profundă încît orice formă de colaborare pare imposibilă. Dar, așa cum Regele Lear s-a trezit ţipînd „Nu-i nimeni vinovat“, și noi știm foarte bine că sîntem, cu toții, în aceeași oală, vinovați de lipsa noastră de încredere în ceilalți. În mod instinctiv și rațional, vrem să ne protejăm de dușmanii noștri reprezentați în chip simbolic de toți ceilalți. Vrem să arătăm mai bine și să ne demonstrăm că sîntem mai buni. Rațional vorbind, nu acordăm încredere, iar în mod instictiv o atribuim doar aparent cu scopul de a ne salva. Deci, în ambele situații, cei mai mulți dintre noi pornim la drum construcția cu celălalt de la premisa de neîncredere. Natura umană și cultura românească au învățat să meargă împreună în acest fel.

Cum anume am putea schimba atitudinea fundamentală de raportare la celălalt, cum putem să facem trecerea de la neîncredere la încredere? Natura umană nu o putem tranforma în mod semnificativ, dar, în schimb, putem să o dezlănțuim. Ceea ce putem schimba este cultura, modelul cultural, pattern-ul comportamentelor noastre.

Mary Douglas ne oferă exemple despre cum încrederea reciprocă și colaborarea pot fi reconstruite într-o manieră durabilă. De exemplu, savanții din domeniul medicinei nucleare au o metodă satisfăcătoare prin care își verifică unii altora afirmațiile. Alte exemple de colaborare și încredere reciprocă, care se bazează pe un sistem comun de verificare, sînt cele dintre medic și pacient, profesor și elev. Cu alte cuvinte, într-o cultură sănătoasă a încrederii și colaborării, instinctul (de a acorda încredere) este completat de un model rațional împărtășit, de verificare și, în cazuri extreme, de sancționare. Vorbim, așadar, despre o reconstrucție, o remodelare a culturii legăturilor noastre sociale. Modelul cultural al reconstrucției colaborării este unul foarte simplu: 1) acordăm încredere (premisa de încredere); 2) adoptăm împreună cu celălalt un sistem de verificare reciprocă (reperele colaborării); 3) intervenim în situația în care celălalt fraudează încrederea noastră, pedepsindu-l.

Exercițiul încrederii și încercarea trădării

O cultură sănătoasă a legăturilor noastre sociale, a încrederii și a colaborării nu poate fi susținută fără un efort voluntar și continuu din partea noastră. O atitudine de încredere în semeni, chiar dacă este alimentată de instinct, nu poate fi cultivată pe termen lung fără o perspectivă mai largă asupra vieții și a rolului nostru în lumea asta, a datoriei noastre față de noi înșine. Iar cunoașterea de sine, exercițiul demnității și al respectului de sine n-ar trebui să fie ușor deturnate de niște trădări pe care fiecare dintre noi le-am experimentat la un moment dat. Dorind să aducem ceva, cît de mic, lumii în care trăim, datoria noastră este de a experimenta la nesfîrșit exercițiul încrederii, chiar și atunci cînd am fost trădați.

Pentru Petru Creția (în cartea Luminile și umbrele sufletului, Editura Humanitas, București, 2015, pp. 73-76), „trădarea încrederii cuiva în noi este o vină foarte gravă, atît în sine, cît și pentru că cel înșelat în încrederea lui își poate pierde, în general, încrederea în oameni, ferindu-se chiar de cei cu adevărat vrednici de încredere“.

Trădarea este un fel de mutilare socială și morală a semenului nostru. Pentru că generează neîncredere, iar neîncrederea este o infirmitate socială care ne privează de a ne bucura de furmusețea legăturilor cu semenii noștri. Iată de ce La Rochefoucauld spunea că „este mai rușinos să n-ai încredere în prietenii tăi decît să fii înșelat de ei“.

Petru Creția își încheie gîndul lui despre încredere împărtășindu-ne că „…dacă aș mai avea de trăit încă o dată viața pe care am trăit-o deja, aș acorda unui prieten încrederea mea absolută și, păstrîndu-i-o mereu, l-aș lăsa să mi-o trădeze de atîtea ori pînă cînd m-ar iubi. Și, împreună cu mine, pe sine, iertîndu-se în numele meu.“

Dorin Bodea este doctor în economie, director general şi senior consultant la Result Development. A publicat, între altele, volumul Valorile angajaţilor români (2013).

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

Rogobete FOTO FB A Rogobete jpg
Alexandru Rogobete, vizat de o moțiune simplă depusă de USR și PNL. Acuzațiile aduse ministrului Sănătății
USR și PNL au depus miercuri, în plenul Camerei Deputaților, o moțiune simplă împotriva ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete.
Directorul INFP Constantin Ionescu FOTO Inquam Photos Sabin Cirstoveanu jpg
Cutremurul de 5,7 din Vrancea s-a simțit timp de 5–10 secunde. Ce intensitate a avut, potrivit INFP
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri dimineață în zona seismică Vrancea a avut o intensitate de gradul VI în zona epicentrală și s-a produs la o adâncime de aproximativ 120 de kilometri.
politia mascati perchezitii jpg
Percheziții într-un dosar de înșelăciune și spălare de bani. Peste 100 de persoane ar fi fost păcălite prin anunțuri false de vânzare
Polițiștii și procurorii DIICOT au făcut miercuri cinci percheziții în județul Teleorman, într-un dosar care vizează constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune și spălarea banilor.
image png
Bătaie în direct la televiziunea publică din Armenia. Ce întrebare a declanșat întreg scandalul
Un incident șocant a avut loc la televiziunea publică din Armenia, unde o dezbatere politică s-a transformat într-o bătaie în toată regula chiar sub privirile telespectatorilor.
image png
Cum au știut telefoanele românilor că vine cutremurul. Tehnologia Google care a declanșat alarmele
Mii de români au fost treziți în noaptea de marți spre miercuri de alarmele emise de telefoanele mobile, în timpul cutremurului cu magnitudinea 5,7 produs în zona Vrancea.
Catedrala Mântuirii Neamului
Catedrala Națională, închisă de Sfântul Andrei. Când vor putea intra din nou credincioșii
Anunț de ultimă oră de la Patriarhia Română! Catedrala Națională va rămâne închisă de Sfântul Andrei. Ce se întâmplă cu pelerinii
Celestial Zodiac  Mercury and Lilith jpg
Ziua în care lucrurile încep să se așeze pentru cinci zodii. Ce aduce sextilul Mercur-Lilith
Horoscop 18 noiembrie 2026. Mercur formează un sextil cu Lilith, aducând clarificări și oportunități pentru cinci zodii. Află cine are noroc.
putin xi png
Xi și Putin s-au întâlnit înaintea summit-ului istoric cu Trump. Ce au discutat
Liderii Chinei și Rusiei, Xi Jinping și Vladimir Putin, s-au întâlnit miercuri în orașul Shenzhen, cu o zi înaintea unui summit trilateral cu președintele american Donald Trump. Discuțiile urmează să abordeze războiul din Ucraina, conflictul din Iran, dezarmarea nucleară și comerțul global.
Timişoara. Piaţa Prinţului Eugen, la începutul secolului XX
Timișoara, primul oraș european iluminat electric
Pe 12 noiembrie 1884, Timișoara devenea primul oraș european iluminat electric și al doilea din lume, după New York.