Jocul ├«ncrederii ╚Öi construc╚Ťia ├«mpreun─â

Publicat în Dilema Veche nr. 646 din 7-13 iulie 2016
Jocul ├«ncrederii ╚Öi construc╚Ťia ├«mpreun─â jpeg

ÔÇ×Vreau s─â ╚Ötiu, ce ╚Ťine lumea ├«nchegat─â?ÔÇť, se ├«ntreab─â Goethe ├«n Faust. Ce anume ne face, e drept c─â nu foarte des, ├«n aceast─â lume at├«t de competitiv─â, s─â reu╚Öim s─â ne ├«n╚Ťelegem ╚Öi s─â colabor─âm unii cu al╚Ťii?  S─â fie oare vorba de ├«ncredere, de predispozi╚Ťia noastr─â de a crede ├«n buna-voin╚Ť─â ╚Öi buna-credin╚Ť─â a semenului nostru? ├Äncrederea exprim─â esen╚Ťa leg─âturilor sociale pentru c─â reu╚Öe╚Öte adesea s─â genereze reciprocitatea. Iat─â de ce sociologii au numit ├«ncrederea ca fiind ÔÇ×vaselinaÔÇť care asigur─â func╚Ťionarea mecanismelor sociale ╚Öi ingredientul f─âr─â de care n-ar putea exista nici o comunitate uman─â.

Mai mult dec├«t at├«t, din perspectiv─â antropologic─â, conform lui Mary Douglas, fiecare dintre noi este definit ╚Öi profund afectat de ├«ncrederea pe care o d─âruie╚Öte sau pe care o prime╚Öte. Cu alte cuvinte, oricine a acceptat ├«ncrederea cuiva, sau a d─âruit ├«ncredere celuilalt, cunoa╚Öte puterea leg─âturii sociale. ├Än acest context, nu este deloc exagerat─â remarca lui La Rochefoucauld ÔÇô ÔÇ×ne├«ncrederea noastr─â ├«ndrept─â╚Ťe╚Öte ├«n╚Öel─âtoria celuilaltÔÇť.

Cu acest g├«nd, nu pare a fi de prisos s─â privim cu mult─â aten╚Ťie la complexitatea construc╚Ťiei vie╚Ťii noastre sociale, la ÔÇ×frumuse╚Ťea ╚Öi ur├«╚ŤeniaÔÇť deopotriv─â a jocului continuu dintre ÔÇ×noi ╚Öi eiÔÇť, dintre ÔÇ×eu ╚Öi tuÔÇť. De unde pornim construc╚Ťia ├«mpreun─â, care este punctul de unde ├«ncepe totul?   

├Äncrederea ╚Öi reciprocitatea: premisele construc╚Ťiei ├«mpreun─â

Jonathan Haidt, ├«n cartea Teoria fericirii (The Happiness Hypothesis), ne aminte╚Öte c─â reciprocitatea exprim─â esen╚Ťa naturii umane ╚Öi este, probabil, cea mai important─â unealt─â pe care o folosim pentru a ne ├«n╚Ťelege unii cu al╚Ťii. Iar pentru ca reciprocitatea s─â se desf─â╚Öoare ├«n toat─â splendoarea ei, este necesar s─â fie provocat─â de darul ├«ncrederii. Dar tocmai din ÔÇ×jocul ├«ncrederiiÔÇť (╚Öi al reciprocit─â╚Ťii) ni se dezv─âluie o realitate profund─â, cople╚Öitoare: cu to╚Ťii s├«ntem ipocri╚Ťi. Facem tot ceea ce este necesar pentru ÔÇ×a ar─âta bineÔÇť, pentru ÔÇ×a da bineÔÇť ├«n orice situa╚Ťie. Ne folosim, mai mult sau mai pu╚Ťin con╚Ötient, de mecanisme mentale prin care ne demonstr─âm c─â s├«ntem mai buni dec├«t ceilal╚Ťi ╚Öi c─â noi reprezent─âm ÔÇ×bineleÔÇť, iar ceilal╚Ťi reprezint─â ÔÇ×r─âulÔÇť.

Ipoteza conform c─âreia civiliza╚Ťia presupune o doz─â de ipocrizie nu este nou─â. De pild─â, noi s├«ntem cei care investim ├«ncredere ├«n ei (ceilal╚Ťi) ╚Öi, ├«n mod firesc, dar ╚Öi aparent, a╚Ötept─âm s─â ni se r─âspund─â cu aceea╚Öi moned─â. Dar pentru ego-ul nostru aceast─â a╚Öteptare implicit─â, rezonabil─â ╚Öi ra╚Ťional─â, nu este ├«ndeajuns, ci ia ├«n calcul concomitent ╚Öi ├«n╚Öel─âciunea probabil─â a celorlal╚Ťi, reu╚Öind s─â-╚Öi dovedeasc─â astfel, indiferent de ce anume se va ├«nt├«mpla ├«n realitate, propria superioritate moral─â ╚Öi social─â. Iar ceilal╚Ťi procedeaz─â la fel ca noi. Problema este c─â to╚Ťi au dreptate, ╚Öi noi, dar ╚Öi ei (ceilal╚Ťi). S─â fie doar un joc iluzoriu al propriului nostru ego sau un model cultural al societ─â╚Ťii ├«n care tr─âim?

Oricum ar fi, esen╚Ťa vie╚Ťii noastre sociale rezid─â ├«n acela╚Öi nou ╚Öi vechi ├«nceput: ├«ncrederea cu care plec─âm la drum ├«n rela╚Ťiile pe care le construim. Evident c─â, ├«n imagina╚Ťia noastr─â, noi avem mai mult─â ├«ncredere dec├«t ceilal╚Ťi ╚Öi dup─â c├«teva e╚Öecuri ajungem s─â ne ├«ntreb─âm dac─â mai este cazul s─â avem ├«ncredere. ╚śi vestea cea bun─â este c─â, dup─â multe e╚Öecuri, cei mai mul╚Ťi dintre noi reu╚Öe╚Öc s─â acorde ├«nc─â o dat─â ╚Öi ├«nc─â o dat─â ├«ncrederea lor. Dar oare responsabilitatea noastr─â social─â este numai o problem─â a ├«ncrederii? S─â ne amintim de ├«ntrebarea fundamental─â a lui Goethe ├«n Faust: ÔÇ×Vreau s─â ╚Ötiu, ce ╚Ťine lumea ├«nchegat─â?ÔÇť

ÔÇ×Jocul ├«ncrederii ╚Öi al r─âzbun─âriiÔÇť

Nu de pu╚Ťine ori, ├«ncrederea este copil─âroas─â, fragil─â, cu perspective pe termen scurt ╚Öi se poate transforma cu mare u╚Öurin╚Ť─â ├«n r─âzbunare. De aici ╚Öi g├«ndul dac─â, ├«ntr-un astfel de scenariu, mai putem vorbi despre o leg─âtur─â social─â autentic─â ╚Öi trainic─â, despre o construc╚Ťie valoroas─â ╚Öi durabil─â pe care s─â o realiz─âm ├«mpreun─â.

La ├«nceputul anilor 2000, Ernst Fehr, profesor al Universit─â╚Ťii din Z├╝rich de cercet─âri economice experimentale, a pus la punct un experiment cunoscut sub numele de ÔÇ×jocul ├«ncrederii ╚Öi al r─âzbun─âriiÔÇť. Experimentul ╚Öi-a propus s─â descopere tiparele prin care noi, oamenii, ne acord─âm ├«ncredere unii celorlal╚Ťi ╚Öi ce facem ├«n momentul ├«n care ├«ncrederea ne este ├«n╚Öelat─â de c─âtre semenii no╚Ötri.

În cadrul experimentului, fiecare dintre noi primește bani, să spunem 100 de euro, iar un partener anonim primește și el aceeași sumă. Experimentul are o succesiune de două episoade.

├Än primul episod, dac─â alegem s─â trimitem banii partenerului anonim, cercet─âtorii mai pun 300 de euro ╚Öi astfel cel─âlalt va avea 500 de euro. De aici ╚Öi ├«ntrebarea de ce s─â d─âm din m├«n─â cei 100 de euro ╚Öi pe ce anume ne baz─âm c├«nd sper─âm c─â partenerul anonim, ├«n loc s─âÔÇĹ╚Öi p─âstreze to╚Ťi banii, ne va trimite ├«napoi 250 de euro? Dac─â partenerul nostru anonim g├«nde╚Öte ra╚Ťional, va p─âstra pentru el to╚Ťi cei 500 de euro. ├Än mod firesc, noi ╚Ötiind acest lucru ╚Öi g├«ndind ra╚Ťional, nu vom trimite banii (100 de euro), iar experimentul va lua sf├«r╚Öit.

├Än mod surprinz─âtor la prima vedere, cercet─ârile realizate ├«n Elve╚Ťia, Olanda, SUA etc. arat─â c─â majoritatea oamenilor au trimis cei 100 de euro ╚Öi, de asemenea, mul╚Ťi parteneri anonimi au returnat 250 de euro. Dar experimentul nu se opre╚Öte aici.

├Än episodul al doilea, dac─â partenerul anonim alege s─â p─âstreze cei 500 de euro, avem ocazia de a cheltui o parte din banii no╚Ötri (din buzunarul propriu) pentru a-l pedepsi pe a╚Öa-zisul nostru partener lacom. Astfel, pentru fiecare euro cheltuit din buzunarul propriu, cel care ne-a ├«n╚Öelat ├«ncrederea pierde 20 de euro. Dac─â decidem s─â cheltuim 25 de euro, partenerul lacom va pierde to╚Ťi cei 500 de euro.

├Än mod ra╚Ťional, ne a╚Ötept─âm ca aceia care au pierdut bani s─â nu piard─â ╚Öi mai mul╚Ťi cheltuind cu r─âzbunarea. ╚śi cu toate acestea, majoritatea celor care au primit ╚Öansa de a se r─âzbuna pe cel care leÔÇĹa tr─âdat ├«ncrederea au profitat de aceasta cheltuind cu scopul de a-l pedepsi. Mai mult dec├«t at├«t, s-a constatat c─â ideea de a-╚Öi pedepsi partenerii lacomi le f─âcea pl─âcere celor care au decis s─â o fac─â.

ÔÇ×Jocul ├«ncrederii ╚Öi al r─âzbun─âriiÔÇť ├«n cultura occidental─â

Concluzia experimentului ÔÇ×jocul ├«ncrederii ╚Öi al r─âzbun─âriiÔÇť ne arat─â c─â majoritatea occidentalilor, care se g─âsesc ├«n diverse interac╚Ťiuni sociale ╚Öi economice, se bazeaz─â pe principii ira╚Ťionale, c─â ├«ncrederea investit─â ├«n ceilal╚Ťi este preponderent ira╚Ťional─â. Astfel, ├«ncrederea, ce poate fi privit─â drept pilonul care ╚Ťine laolalt─â orice corp social, rezid─â ├«n ├«ns─â╚Öi natura uman─â, ├«n predispozi╚Ťia noastr─â de a crede ├«n bunavoin╚Ť─â ╚Öi buna-credin╚Ť─â a celuilalt.

├Än momentul ├«n care ├«ncrederea ne este ├«n╚Öelat─â, a╚Öa cum remarca Dan Ariely, se formeaz─â dou─â instincte interne ÔÇô ├«ncrederea ╚Öi r─âzbunarea ÔÇô, fiecare fiind ira╚Ťional, dar care de-a lungul istoriei au ajutat la progresul afacerilor, al societ─â╚Ťii ╚Öi al ├«ntregii comunit─â╚Ťi umane.

Dar s─â nu ne oprim aici cu interpretarea pentru c─â ├«n povestea ÔÇ×jocul ├«ncrederii ╚Öi al r─âzbun─âriiÔÇť exist─â ╚Öi alte perspective, cum ar fi, de pild─â, cea cultural─â. Drept urmare, ne ├«ntreb─âm cum anume influen╚Ťeaz─â cultura unei organiza╚Ťii, a unei comunit─â╚Ťi sau a societ─â╚Ťii, ├«n ansamblul ei, acordarea ├«ncrederii ╚Öi pedepsirea nedrept─â╚Ťii, refacerea echilibrului social.

├Än cultura occidental─â, pattern-ul comportamental al majorit─â╚Ťii este de a acorda ├«ncrederea celuilalt (baz├«ndu-se preponderent pe ira╚Ťionalitate, pe intui╚Ťie sau pe instinct) ╚Öi de a a╚Ötepta din partea acestuia un comportament just, echitabil (s─â i se r─âspund─â cu aceea╚Öi moned─â). ├Än momentul ├«n care cel─âlalt tr─âdeaz─â ├«ncrederea, pattern-ul comportamental demonstrat de majoritatea occidentalilor este de a se implica ├«n mod activ, de a restabili echilibrul social (de a c─âuta s─â-╚Öi fac─â dreptate pedepsindu-╚Öi partenerul dac─â acesta nu sÔÇĹa comportat conform a╚Ötept─ârilor, a fost lacom ╚Öi inechitabil).

Plec├«nd de la aceste observa╚Ťii, putem spune c─â modelul occidental de construc╚Ťie ├«mpreun─â se bazeaz─â ini╚Ťial pe o ├«ncredere copil─âroas─â, fragil─â (ira╚Ťional─â) ╚Öi pe dezvoltarea unor a╚Ötept─âri echitabile de la cel─âlalt. ├Än faza ulterioar─â a construc╚Ťiei ├«mpreun─â este nevoie de mult mai mult dec├«t doza ini╚Ťial─â de ├«ncredere, de o implicare activ─â ├«n men╚Ťinerea echilibrului, chiar dac─â aceasta presupune r─âzbunarea, pedepsirea celui care a tr─âdat.

Iar acum s─â vedem cum stau lucrurile pe la noi, ├«n spa╚Ťiul mioritic.

ÔÇ×Jocul ├«ncrederii ╚Öi al r─âzbun─âriiÔÇť ├«n cultura rom├óneasc─â

├Än perioada 2013-2015, ├«n cadrul diverselor proiecte care vizau cre╚Öterea ├«ncrederii ╚Öi a consensului organiza╚Ťional, ├«mpreun─â cu colegii de la Result Development am realizat o serie de experimente (├«n oglind─â cu cel descris mai sus) pe tema ÔÇ×Jocul ├«ncrederii ╚Öi al r─âzbun─âriiÔÇť, pe 32 de grupuri de participan╚Ťi din mai multe companii.

La fel ca ├«n cazul occidentalilor, cei mai mul╚Ťi dintre participan╚Ťi au investit ├«ncredere ├«n partenerii anonimi ╚Öi au trimis cei 100 de euro. Dar spre deosebire de occidentali, doar aproximativ jum─âtate dintre ei au dezvoltat a╚Ötept─âri de a primi ├«napoi suma de 250 de euro. ╚śi asta nu este dec├«t v├«rful de lance. Cea mai mare deosebire de occidentali este cu privire la cum reac╚Ťioneaz─â cei mai mul╚Ťi dintre cei care au participat la aceste experimente c├«nd ├«ncrederea lor a fost tr─âdat─â, fraudat─â. Din peste 650 de participan╚Ťi, doar trei au fost cei care au pl─âtit din buzunarul propriu pedepsirea partenerului lacom. Noi am putea traduce asta prin faptul c─â doar trei persoane s-au r─âzbunat. Dar s─â nu uit─âm c─â, ├«n acest caz, r─âzbunarea, pedepsirea celui care nu s-a comportat demn de ├«ncrederea acordat─â ├«nseamn─â restabilirea echilibrului, c─âutarea drept─â╚Ťii. Una dintre concluziile acestor jocuri a fost c─â aproape to╚Ťi participan╚Ťii au ÔÇ×├«nghi╚Ťit g─âlu╚Öca fierbinteÔÇť c├«nd li s-a f─âcut o nedreptate, au ales s─â r─âm├«n─â cu ÔÇ×buza umflat─âÔÇť, frustra╚Ťi ╚Öi nemul╚Ťumi╚Ťi, dar cu g├«ndul, manifest ├«n mintea lor, c─â era de a╚Öteptat s─â se ├«nt├«mple asta, c─â ceea ce sÔÇĹa ├«nt├«mplat nu este dec├«t o confirmare a realit─â╚Ťii. Ei, cei care au acordat ├«ncredere, s├«nt ÔÇ×cei buniÔÇť, iar partenerii lor anonimi s├«nt ÔÇ×cei r─âiÔÇť. Deci vorbim despre ceea ce ├«nseamn─â autoprofe╚Ťia ├«mplinit─â (numit─â ╚Öi efectul Pygmalion). Surprinz─âtor, mul╚Ťi dintre participan╚Ťi au acordat ├«ncredere, de╚Öi au plecat de la premisa c─â partenerul lor anonim este un suspect ╚Öi poten╚Ťial tr─âd─âtor. Vorbim, a╚Öadar, despre o demonstra╚Ťie ├«n for╚Ť─â a ├«ncrederii aparente, neav├«nd ├«ncredere.

(va urma)

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.