Între responsabilitate şi vinovăţie

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Un părinte bănuiește că directoarea grădiniței la care și-a înscris copilul are un comportament abuziv cu elevii. Poliția descoperă cîteva înregistrări video, în care educatoarea îi tîrăște pe copii în spații izolate și îi lovește. Cercetările mai scot la iveală faptul că instituția privată cu pricina nu are acreditare din partea Ministerului Educației, că funcționează de șapte ani într-un cartier select al Capitalei, dar că abia acum un an a depus o cerere de acreditare, care a fost respinsă din cauza documentației incomplete. Ajunsă în instanță cu propunere de arestare preventivă, educatoarea violentă a fost eliberată, sub control judiciar. Decizia instanței și motivarea acesteia au inflamat opinia publică: în actul oficial se spune că actele de abuz au fost izolate și că părinții au și ei responsabilități atunci cînd își înscriu copilul la o instituție școlară privată.

Ar fi de făcut, cred, următoarele ob­ser­va­ții.

Reacția autorităților de stat a fost promptă: faptele reclamate au fost cercetate, persoana învinuită a fost adusă în fața instanței, instituția a fost închisă. Prin comparație, cazurile asemănătoare din învățămîntul de stat, semnalate atît de presă, cît și de părinți, au un deznodămînt nefericit: se întrunesc zeci de comisii, se poartă dialoguri nesfîrșite, se caută cu înfrigurare legi și circumstanțe atenuante, iar sentințele se diluează în vagi și „îngrijorate“ comunicate de presă.

Nu cunosc legea, drept care nu pot spune dacă educatoarea acuzată ar trebui să stea în arest, socotită fiind, deci, un pericol social. Eu, una, n-aș califica-o drept pericol public, dar sînt ferm convinsă că o asemenea persoană nu are ce căuta în învățămînt, ba chiar ar trebui să îi fie interzis pentru totdeauna dreptul de a mai profesa meseria de pedagog.

Da, cred cu adevărat că părinții au responsabilitatea de a verifica instituția privată la care vor să își înscrie copilul: CV-urile cadrelor didactice, dotările, programele școlare, rezultatele și, mai ales, acreditările. În fond, ne-am obișnuit deja să cercetăm minuțios ambalajele produselor pe care le cumpărăm, să cerem referințe despre coafeza care ne tunde sau despre doctorul care ne tratează, să facem un tur de probă cu mașina pe care o cumpărăm și să îi verificăm istoricul. De ce nu am face același lucru cu cei pe mîna cărora lăsăm copiii și educația lor?

Pe de altă parte, instituția Ministerului Educației care are în grijă verificarea școlilor private, și anume Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățămîntul Preuniversitar, pare că se grăbește, în mod iresponsabil, să se spele pe mîini de orice răspundere: știu, ministerul și agenția din subordine nu pot lua la pas străzile țării pentru a verifica toate căsuțele în care „oameni răi“ și neprofesioniști primesc ilegal copii în îngrijire. Dar aici vorbim despre o „grădiniță“ dintr-un cartier select al Bucureștiului, care este deja înscrisă în statisticile lor cu o cerere de acreditare refuzată. Agenția este cumva un simplu ghișeu, unde se depun cereri? Firesc ar fi fost ca, odată ce a aflat de existența unei instituții școlare private, să urmărească dacă deciziile statului sînt puse corect în aplicare.

Grădinița în discuție este înscrisă ca atare în documentele Ministerului de Finanțe. Cu alte cuvinte, statul a dat voie unei persoane să înființeze o firmă care are ca obiect de activitate „prestarea de activități școlare“, fără să îi ceară acreditări de la Ministerul Educației sau fără să îi impună un termen-limită pînă la care trebuie să facă rost de ele. Altfel spus, Ministerul de Finanțe a primit timp de șapte ani taxe și impozite dintr-o activitate desfășurată ilegal.

Știu, din proprie experiență și din relatările presei, că nu vorbim despre un caz singular și că abuzurile comise în instituțiile școlare, fie ele de stat sau private, sînt mai multe și nu mai puțin grave decît cele descrise aici. Dar povestea grădiniței din Cotroceni mi se pare importantă pentru că pune în dezbatere, mai apăsat ca în alte dăți, probleme esențiale: responsabilitatea statului vs responsabilitate privată, competențele pedagogice ale tuturor adulților, fie ei părinți sau educatori.

Maria Iordănescu este psiholog.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.