Integrarea

Publicat în Dilema Veche nr. 530 din 10-16 aprilie 2014
Mîrlanii cu palat jpeg

După mai bine de trei ani de cînd m-am mutat în cartier, abia acum simt că am început să mă integrez. Lucrurile pornesc lent, oarecum anevoios. Te simţi ca un copil mutat la o şcoală nouă. Colegii te privesc întîi cu suspiciune, îţi testează apoi rezistenţa la tot soiul de şicane, te împrieteneşti mai apoi cu cel pe care îl simţi la fel, un underdog ca tine, ca apoi să-l părăseşti fără milă, cînd eşti acceptat în grupul de influenţă.

Prima mea prietenă din cartier a fost doamna care locuieşte în clădirea de vizavi, cea care hrăneşte porumbeii. Ne-am studiat un pic pe tăcutelea, la început, pînă cînd mi-a strigat de la geam, într-o vară, că să am grijă, hortensiile pe care le iubesc ca pe ochii din cap pot fi otrăvitoare. De aici a început un mic dialog în stil italian, peste o curte interioară, iar apoi ne-am salutat pe stradă.  

A urmat apoi domnulcareplimbăcîinelenegruînfiecaredimineaţă. Un domn foarte înalt, cu un aer straniu, pe care-l bănuiesc a fi frămîntat de viziuni bizare şi un pic dimoviene; sau poate că doar îl doare tot timpul ceva. Iese în fiecare dimineaţă, la 9, însoţit de bătrînul lui cocker care are, poate, 100 de ani cîineşti. Bietul animal abia merge. Îşi ridică greu fiecare picior şi îl aşază cu grijă, o artrită dureroasă îi scîrţîie în oase. Botul i-a albit complet iar ochii sînt împîcliţi de cataractă. Nu-l mai emoţionează nimic, nu-l sperie nici un zgomot sau vreun alt animal de pe stradă. Se mişcă aidoma unei jucării stricate, cu bateriile pe ducă. Se vede limpede cum între stăpîn şi animal e o mare dragoste. Omul merge răbdător, pas cu pas, lîngă bătrînul cîine. Îl ţine de lesă mai degrabă de formă, pare un maţ ombilical prin care comunică ei doi. Din cînd în cînd îl mai încurajează, cînd animalul se poticneşte: „Hai, hai, băiatule, uşurel“, îi zice, clic, clic, clic, clic sună ghearele crescute lungi ale cîinelui pe trotuar. Îl mai întreb din cînd în cînd pe domn cum se simte companionul său. „Azi mai bine ca ieri“, mi-a răspuns ultima oară. „Parcă a înviat cu primăvara asta.“

I-am intrat apoi în graţii unei bătrîne foarte mici, care stă să intre cu totul în plasa ei verde de la Mega Image. Vară-iarnă, are pe cap o căciulă împletită şi iese la cumpărături în nişte papuci în care-şi vîră picioruşele mici, de copil. Papucioii ăia par imenşi pentru doamna asta, cît un pilon din cele care te împiedică să parchezi maşina pe trotuar. Pare o gîză mică, pe schiuri. Prima oară cînd mi-a răspuns la salut, ba chiar a zîmbit un pic, a fost surprinzător. A urmat apoi doamna cochetă, îmbătrînită frumos, căreia i-au plecat copiii de acasă şi i-au lăsat balconul cu un perete lateral, care se vede din stradă şi pe care scrie mare, cu negru, „Slayer“. Apoi doamna cu cinci pisici, şi domnul T., care nu se desparte de umbrelă.

Ultima cucerire care m-a integrat de-a binelea în vecinătăţuri e domnul Mihai. Domnul Mihai este omul bun la toate, din cartier. Înlocuieşte robinete, garnituri, flotoare şi obertainere. Mi-am făcut intrarea la el prin domnul T., cel cu umbrela. Domnul Mihai are 71 de ani, stenturi şi o punguţă de hîrtie vîrîtă într-o pungă de plastic, în care-şi ţine sculele. Sculele lui miros a igrasie. Şi domnul Mihai parcă miroase puţin a igrasie. Lucrează încet, îşi scoate de pe nas ochelarii legaţi cu şnur de după gît şi mai povesteşte cîte ceva într-o bucureştenească repezită. Încearcă să-ţi salveze robinetul vechi aşa cum încearcă dentiştii să-ţi salveze un dinte stricat, de la care nu mai vrei nimic, dar absolut nimic. Nu refuză pe nimeni, ajută toate băbăciunile din cartier, deseori aproape pe gratis. De regulă, doarme după-amiaza între 4 şi 6, dar, dacă îţi picură apă sub chiuvetă, renunţă la somn. Stă într-o casă plină cu ficuşi plantaţi de nevastă-sa şi face puţină gimnastică dimineaţa. Nu-ţi cere niciodată mai mult decît ai da pe o pizza, dar nu se supără dacă îi dai tu mai mult. Iubeşte pisicile. Bine am venit în cartier.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.