Iniţiative de la micul buget local

Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
Dialoguri întrerupte jpeg

Un lucru rămîne de necontestat: reformarea învăţămîntului românesc se lasă, de 25 de ani, aşteptată. Şi se va mai lăsa probabil, încă mult timp de acum încolo. Manuale toxice sau absente, dascăli hărţuiţi sau nedumeriţi, părinţi obosiţi, miniştri decalibraţi, instituţii palide de coordonare a educaţiei, şcoli ruinate, cu fose septice care înghit copiii; şi nimic din toate acestea nu mai naşte indignarea celor afectaţi sau cheful de treabă al celor responsabili. Răul din învăţămînt naşte doar soluţii de supravieţuire, pornind de la premisa că, oricum, copiii au nevoie de şcoală (bună, rea), părinţii au nevoie să creadă că odraslele lor îşi vor găsi un rost, dascălii îşi fac iluzii că vocaţia lor are un sens, iar peste toate, ţara are totuşi nevoie de un prezent care să promită, cît de cît, un viitor. 

O nouă soluţie de salvare a şcolii şi a prestigiului ei a apărut, zilele trecute, pe prima pagină a ziarelor: primarul din Băileşti a hotărît să răsplătească părinţii ai căror copii au rezultate excepţionale la învăţătură şi pe dascălii lor, cu scutirea de la plata impozitelor pe casele proprii. 

Există, cred, destule motive să cîrcotim împotriva unei astfel de iniţiative: ea nu va rezolva în nici un caz tarele majore, enumerate mai sus, ale învăţămîntului de azi; e posibil ca părinţii, vlăguiţi de mulţimea de impozite pe care oricum trebuie să le plătească, să pună presiune inutilă, traumatizantă, pe umerii copiilor, ca să obţină premii strălucitoare la olimpiade; găurile la bugetul local vor fi acoperite, pe de altă parte, tot din efortul cetăţenilor micii comunităţi; meritul pentru rezultatele foarte bune la învăţătură este în întregime al copiilor, ei îşi pun la bătaie inteligenţa, talentul, efortul, timpul liber, iar beneficiul hărniciei lor revine părinţilor, care sînt, ca să zicem aşa, stimulaţi să-şi stimuleze copiii; comunitatea mică a Băileştiului nu va avea nici ea prea mult de cîştigat, de pe urma unui elev premiant care, în cîţiva ani, va tînji să devină membru al unor comunităţi semnificativ mai prospere, de pe alte meleaguri. 

Pe de altă parte, însă, iniţiativa primarului mi se pare că nu e simplă ofertă electorală, simplu negoţ cu opţiunile adulţilor. Ci ceva mai mult decît atît. Şi am să mă explic: îmi imaginez că atunci cînd a luat această decizie, el a luat în calcul toate riscurile enumerate mai sus, riscuri care, în fond, vorbesc despre ineficienţa oricărui sistem de tipul „eşti plătit să înveţi foarte bine sau să îi faci pe alţii să înveţe foarte bine“. Şi totuşi: într-o ţară ai căror guvernanţi nu dau doi bani pe învăţămînt, primarul din Băileşti încearcă o soluţie. Dă un semn celor implicaţi, dascăli, părinţi, elevi, că un for de decizie, fie şi local, e gata, totuşi, să investească în educaţie. Că le apreciază eforturile şi că e solidar cu ei în faţa obstacolelor cu care se confruntă. Că şcoala este importantă pentru comunitatea pe care o conduce. Că, deşi sînt puţine şanse ca efortul bugetar să fie răsplătit prin întoarcerea „la matcă“ a elevilor de azi, sub formă de profesionişti cu iniţiative lucrative în viitor, totuşi merită să cheltuieşti nişte bani pentru a stimula efortul la învăţătură, oriunde s-ar reflecta el mai tîrziu. 

Dar, mai ales, semnalul pe care îl trage primarul micii comunităţi este acela că toţi sîntem responsabili de educaţia pe care o primesc copiii noştri astăzi, indiferent de războaiele politice în care este îngropată reforma învăţămîntului. 

Concluzia mea are două puncte: 1) Dorinţa de a găsi soluţii este oricum preferabilă indiferenţei în faţa problemelor. 2) O soluţie, fie ea şi discutabilă, e oricum preferabilă resemnării totale şi pline de resentimente.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.