Încotro, de acum?

Publicat în Dilema Veche nr. 806 din 1-7 august 2019
Noi și sistemul jpeg

În aceste zile, orice alt subiect abordat la o rubrică dedicată copiilor mi s-ar fi părut frivol. Neavenit. În fond, e greu să scrii despre pedagogie, grijă, copilărie, adolescență, sfaturi de bună purtare, cînd țara întreagă e terifiată de neputință și neștiință dinaintea unei tragedii.

Am citit și am ascultat cam tot ce se putea pe subiectul dublei crime din Caracal. Și cred, pe de o parte, că indignarea, revolta, stupefacția sînt reacții absolut firești în fața nepăsării, a superficialității, a incompetenței unor personaje care fac parte din sistemul de protecție a cetățeanului. Avem toți, dar în special cei din preajma tragediei (rude, vecini, prieteni, consăteni), de făcut față fricii, vinovăției și responsabilității, neajunsurilor care bîntuie țara. Acolo, în centrul evenimentelor, emoția e puternică și de nestăvilit. Nu le poți cere celor care le-au fost în preajmă celor două tinere, care le-au văzut chipul viu zi de zi, să aibă o privire de perspectivă, să devină brusc raționali, răbdători, înțelegători în fața greșelilor de neiertat care au lăsat un monstru să își ducă la capăt crimele.

Pe de altă parte, noi, cei de pe margine, doar telespectatori în fața dramelor în-tîmplate la sfîrșit de iulie, sîntem datori să tragem aer în piept și să ne gîndim la ce nu se mai poate face și la ce ar fi trebuit făcut de mult. La ce e de făcut. La cîte sînt de făcut. Nu ne putem pune în pielea celor care suferă. Dar putem să fim solidari cu ei. Şi singurul fel în care ar putea funcţiona solidaritatea, în care le-ar putea fi utilă, este să fim cuviincioşi în faţa durerii celuilalt, să protestăm în faţa necuviinţei şi a incompetenţei, să cerem, în numele celor care acum nu pot, justiţie şi protecţie.

Nu va fi nimănui de nici un folos să demonizăm instituții întregi, singurele care ar putea totuși să facă lumină și justiție, să prevină, să educe, să ajute, să protejeze. A-ți exprima neîncrederea cu privire la inaptitudinea Justiției de a face dreptate este firesc acum, dar această neîncredere, întreținută pe termen lung, nu e mai puțin malignă pentru societate: nu va atrage decît furie, agresivitate, ilegalități, dorință de dreptate pe cont propriu. Dacă avem minte, dacă ne dorim ca astfel de lucruri să nu se mai întîmple, dacă vrem ca familiile celor care suferă să aibă alinare, trebuie să le cerem instituțiilor statului să își facă bine treaba. Să le somăm să o facă. Și nu, pur și simplu, să semănăm deznădejde, cu comentariile noastre sterile.

Nu va fi nimănui de folos să creăm, noi, cei aflați pe margine sau în fața televizorului, zeci de scenarii paralele, alimentate de informații false, care să incite, să irite, să producă valuri de afecte greu de stăpînit. Benefic ar fi să așteptăm scenariul real. Să le solicităm celor plătiți să l livreze, să o facă în cel mai scurt timp, profesionist. Și-atunci să punem degetul pe prostie, lașitate, neglijență, lipsuri, atîtea cîte vor fi, și să cerem amendarea lor.

Nu îi sînt nimănui de folos lungile „reportaje de la fața locului“ în care oamenilor amărîți li se pun întrebări stupide („Ce simțiți?“, „Cine credeți că e de vină?“, „Cum credeți că ar fi trebuit să intervină poliția?“, „Vă mai simțiți protejat în țara dumneavoastră?“), lungi imagini cu durerea mamelor care trăiesc un coșmar, lungi analize băltind în impulsuri de răzbunare și mînate de goana după interpretări senzaționale. E, în fond, imoral, dizgrațios să „valorifici“ mediatic și electoral suferința umană a aproapelui.

Nu folosește nimănui un referendum referitor la înăsprirea pedepselor pentru violatori și criminali. O anunțăm pe doamna premier că problema din Caracal nu este că presupusul făptaș a acționat mizînd pe legi blînde. Ci că ar fi putut fi oprit. Punct.

Nu folosește nimănui ca viețile a două tinere să devină lozinci electorale și cîmp de bătălie între partide care, de altfel, nu au dat pînă acum seamă, nici unul dintre ele, pentru greșelile de la guvernare sau pentru placiditatea guralivă manifestată în opoziție. Singura noimă care s-ar putea naște din tot absurdul care ne înconjoară în aceste zile ar fi să îi vedem pe politicieni și pe administratorii țării reflectînd cu responsabilitate la ce e de făcut. La ce ar mai rămîne de făcut… 

Maria Iordănescu este psiholog.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.