Începuturi de dialog

Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

De la Revoluție încoace, statul român nu a prea avut obiceiul să consulte poporul în privința politicilor de guvernare, deși este o practică des uzitată în țările cu democrații stabile. Înainte de ’89, nici atît. Acesta este motivul pentru care mă bucur ori de cîte ori aud, prin vocea presei, că diverse ministere, în special cel al Educației, decid să-și pună în dezbatere publică intențiile de reformă.

Ca una care s-a născut într-o vreme în care nimeni nu dădea doi bani pe „opinia publică“, ba dimpotrivă, se făceau eforturi serioase ca ea să rămînă una strict privată, mă simt îndemnată să răspund prompt – în grupul meu de prieteni măcar, dacă nu în mass-media – ori de cîte ori instituțiile statului îmi cer părerea despre un anumit subiect. Cea mai recentă inițiativă de dialog cu spațiul public a Ministerului Educației este cea referitoare la programa școlară, respectiv la oportunitatea reducerii numărului de ore alocat unei materii sau a introducerii altora. Cu toate riscurile de rigoare, cred că este benefic acest dialog: în fond, sîntem un stat democratic „tînăr“ și orice îndemn de efort comunitar pentru așezarea lui pe baze solide este binevenit.

Pe de altă parte, tocmai pentru ca acest efort să nu fie în zadar, trebuie luate în discuție și „riscurile de rigoare“ de care aminteam mai devreme. Iată cîteva întrebări care ar putea pune în pericol eficiența dialogului instituții/public.

Orice temă poate fi supusă dezbaterii publice? Spre exemplu, tema „Este binevenită sau nu ora de limba latină pentru formarea elevului de gimnaziu?“. Pentru a răspunde la această întrebare, ai nevoie de anumite competențe specifice: să știi cîte ceva despre limba latină și rolul ei în formarea limbilor moderne, despre etapele de dezvoltare ale unui copil, despre programele școlare și țintele lor educaționale, despre valoarea formativă a orelor de limbi străine etc. Cu alte cuvinte, nu oricine poate aprecia corect dacă materia cu pricina poate fi scoasă sau nu din curriculumul școlar, iar un răspuns public măsurat doar cantitativ nu folosește nimănui.

Ce înseamnă, de fapt, a pune o inițiativă de reformare în dezbatere publică? Se vorbește prea puțin despre metodologia dezbaterii, despre „publicul“-țintă și despre modalitatea implicării lui, despre rezultate și analiza lor. Dacă efortul se rezumă la a afișa pe site-ul ministerului de resort anunțul că sîntem invitați să ne dăm cu părerea, atunci tot acest demers democratic, civilizat, important riscă să degenereze într-o șuetă arbitrară, în­tr‑un exercițiu de „părerologie“. Cred că Ministerul Educației ar trebui să își ia mai în serios rolul său de „formator de formatori“ și să propună niște pași concreți de desfășurare a dialogului cu cei care chiar ar putea ajuta la găsirea unor soluții adecvate. Să organizeze spații și echipe de discuție, să-și direcționeze așteptările către cei competenți, să facă publice, din cînd în cînd, rezultatele confruntărilor etc.

În ce măsură tema supusă dezbaterii atinge problematica esențială a „sistemului“ care trebuie reformat? Altfel spus, ar avea rezultatul ei efectele scontate pentru o schimbare structurală? Iată, de pildă, cum sună, pe scurt, problema pusă de curînd de Ministerul Educației: este „sustenabilă“ reformarea programei școlare, reducînd din numărul de ore alocate studierii limbii române sau latine și introducînd diverse ore de educație civică? S-ar zice că o problemă a școlii de pînă acum, așa cum a fost ea identificată de minister, era timpul prea mare petrecut de copil în preajma mai mult ca perfectului, în comparație cu cel petrecut pentru dezvoltarea conștiinței civice. Or, oricine este cît de cît apropiat de educația școlară știe că neajunsul orelor de limba română nu este numărul de ore, ci felul absolut indigest în care ea este transmisă școlarilor. Și că programa este încărcată, greoaie nu pentru că se studiază o limbă „moartă“ la clasa a VIII-a, ci pentru că informațiile livrate conform programei generale sînt, multe dintre ele, inutile, necorelate transdisciplinar, neorientate către un scop bine definit.

Atunci cînd propui o schimbare atît de importantă precum cea propusă de Ministerul Educației, nu ar fi fost utile și niște studii care să descrie cum a fost situația pînă acum și în ce fel se vor transforma benefic lucrurile după aceea? Nu oricine are la îndemînă astfel de date, or, dacă ele ar fi fost atașate temei de discuție, mă gîndesc că ar fi crescut șansele unui dialog fertil, competent, eficient.

Dincolo de toate aceste întrebări, spun din nou că inițiativa ministerului de a dialoga cu cei care beneficiază de „serviciile“ sale este una benefică. Doar că felul în care a pus-o în practică, ambiguu și repezit, nu pare a da prea multe șanse unui răspuns articulat.

Maria Iordănescu este psiholog.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Motanul-vedetă de pe Muntele Ceahlău. Portocală cutreieră cabanele la 2.000 metri altitudine. „E mai tare decât caprele negre“ FOTO
Portocală, un motan botezat de turiști cu acest nume după culoarea blănii, pare că-i la el acasă pe Muntele Ceahlău, fiind întâlnit prin preajma cabanelor.
image
Pacostea care a terorizat Parisul și New York-ul „se mută” la București. „A fost un chin până au scăpat de ele”
Piața imobiliară dă semne de declin în București și în marile orașe ale țării. Pe lângă prețurile imense și problemele cauzate de lipsa finanțării bancare, cei care vor să-și cumpere un apartament riscă să se confrunte și cu o nouă problemă, greu de imaginat până de curând
image
Hagi „fierbe“: Ianis, amenințat cu excluderea de la Euro 2024! Declarațiile care nasc o situație explozivă
Selecționerul Edward Iordănescu e „mut“ după calificarea la Campionatul European. În schimb, tatăl său tocmai l-a băgat într-o situație delicată, nominalizând jucătorii care n-ar merita să fie la turneul final, date fiind situațiile lor actuale la echipele de club.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.