Improvizaţii

Publicat în Dilema Veche nr. 395 din 8-14 septembrie 2011
Democraţia cititului jpeg

Un autobuz-autocar horcăitor de prin anii ’70 rămîne în pană între două sate, undeva, prin zona Moldovei. Şoferul se dă jos, înjură consistent şi, smucind, zdrăngănind şi scotocind în măruntaiele maşinii, scoate un cric mai vechi şi mai dubios decît autobuzul astmatic. Carura maşinii e zdrenţuită; cricul nu prea are pe ce face priză, din cauza ruginii care a mîncat temeinic de peste tot. Cricul însuşi e instabil, dar hotărîtul şofer îi fixează te miri ce pe sub tălpici ca să stea. E sfătuit să nu se aventureze. O face însă, cricul cedează şi omul ajunge cu coastele rupte la spital. 

Broasca de la o poartă comună prin care două familii ajung din stradă în curţile proprii se strică. Una dintre familii, mai nepricepută la treburi inginereşti, formată din indivizi de genul comun al celor care-şi umflă degetele cînd bat un cui, se oferă să cumpere o broască nouă, cu rugămintea ca vecinul de alături să o instaleze. Vecinul de alături, un legendar nea Petrică, se încăpăţînează s-o repare pe cea stricată. La final iese un mecanism medieval funcţional. Nea Petrică legase clanţa slăbită a broaştei de un arc exterior. La rîndul lui, arcul ăsta exterior (un pic mai mic decît cel al unei somiere) era fixat de-o parte şi de alta cu două cioturi de şiret negru zdravăn înnodat. Sigur, aveai toate şansele să-ţi juleşti degetele în bazaconia aia, dar mergea, domnule, mergea! 

Pe la jumătatea anilor ’90, în Parlamentul României s-a organizat nu ştiu ce reuniune extrem de importantă cu zeci de oaspeţi din străinătate. Pe holurile maiestuoase ale clădirii, care or fi făcut mulţi piepţi de costum românesc să se umfle de mîndrie, puzderie de politicieni. Pantofi strălucitori, gîturi tăiate corect de cămăşi impecabile, cravatele smirnă, obraze bărbierite milimetric. Candelabre somptuoase, draperii înalte, grele şi înciucurate, marmură, poleială, stucaturi. La baie, sulul de hîrtie igienică era trecut printr-o crenguţă de brad. Se pierduse pesemne vergeaua aia de plastic pe care se roteşte sulul, iar o minte ingenioasă a cules din brazii decorativi de pe afară o crenguţă, i-a curăţat acele şi a înlocuit-o. Nodulii de pe crenguţă încă mai miroseau a răşină. 

Un cuplu de tineri îşi cumpără un apartament într-o clădire veche. O locuinţă din cele cu tavane înalte şi cu sobă la fel de înaltă încoronată de un capitel copios decorat. Deja strîmtoraţi, dar nevoiţi a face reparaţii înainte de a se muta, ajung – prin tradiţia orală a recomandărilor – la un meşter „ieftin şi muncitor“. Meşterul ieftin a început „lucrarea“ prin a dezdoi cu ciocanul nişte cuie ruginite, cuie care urmau să ţină laolaltă o schelă la fel de improvizată. I-au dat ăluia şi bani de cuie şi de alte chestiuni trebuincioase, dar meşterul se pare că avea pur şi simplu un blocaj mental în a folosi unelte şi accesorii noi. Banii primiţi se duceau însă vertiginos, nu se ştie unde. Acelaşi meşter cumpără la mîna a doua o lampă din cele cu care se arde vopseaua de pe uşi. O sculă îndoielnică, o chestie înfricoşătoare care scăpa gaz. Unul dintre ucenicii maestrului, tovarăş în a rumeni cîrnaţii cumpăraţi de la alimentară, în frumoasa sobă, se alege cu o arsură urîtă la braţ. 

La rîndul ei, soba în care se frigeau cîrnaţii a avut nevoie a fi demontată. Sobarul zicea că trebuie să-i „refacă fumurile“. Se suie pe schelă, începe s-o demonteze de sus, de la capitelul extrem de greu; schela improvizată, bătută în cuie dezdoite cu ciocanul cedează, iar sobarul şi capitelul cad. Capitelul – ţăndări, sobarul – slavă Domnului!, într-o bucată. Excedaţi, tinerii încearcă să rezoneze cu meşterul. Ăla, care-şi făcuse un adevărat culcuş în casa oamenilor şi avea deja rosturile lui pe acolo după mai bine de o lună şi jumătate, se întoarce c-o ultimă soluţie către nefericiţii incapabili să-l concedieze: „Io zic că mai bine chemaţi popa să facă o feştanie!“. Zicînd acestea călcă drept pe uşa de balcon demontată şi pusă tot de el pe jos şi-i sparse geamul.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

14432651257 2f5a92d0bd k jpg
Pădurea și parcul
Acolo, în pădure, realizezi că tu ești un musafir, primit acolo cu îngăduință, și că este cazul să nu rămînă urme ale trecerii tale.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce urăsc statul român?
Profesorul Aurel Romilă, care a murit recent, spunea că cele mai multe dintre bolile psihice ni se trag de la societatea în care trăim.
p 19 jpg
Mizele vulgarității
O miză a vulgarității ar fi vizibilitatea, tradusă prin „rating” – și e suficient să ne uităm la rețetele emisiunilor de așa-zis divertisment de la televiziunile comerciale românești, pentru a înțelege de ce este atît de mult folosită.
p 20 Sfintul Serafim din Sarov WC jpg
Delir cu complicaţii religioase
Nu e oare de rîs scenariul fantast al „războiului sfînt” împotriva unui Occident care ar ameninţa, cu otrava lui, bastionul rus, refugiu al valorilor tradiţionale?
Theodor Pallady jpeg
Interludiu confesiv
Fetișul desacralizării a devenit atît de tiranic încît nu mai permite nici veracitatea blasfemiei sau defularea ironică.
Zizi și neantul jpeg
Setea
Siropul, de altfel, combinat cu apă de la chiuvetă, era unul din deliciile aleatorii ale copilăriei mele.
p 24 M  Plesu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
Cum ar fi un parteneriat al Poștei și cu HoReCa?
Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?