Vechi hîrtii bucureştene

Publicat în Dilema Veche nr. 186 din 30 Aug 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Foncieră", o ştim cu toţii, e numele de altădată al impozitului pe terenuri, taxa funciară. Credeam că aşa-l pronunţa Moromete. Uite că nu; aşa scrie aici, pe o chitanţă emisă în 1915 de circumscripţia de percepere din comuna Văleni, districtul Prahova. S-au plătit zece lei pentru "verificare cazane". Cazane de ţuică? Alte rubrici, pentru hectarul de vii sau de pruni, au fost lăsate în alb. Poate că era cazanul de aramă de la baie, în care focul de lemne aprins dedesubt încălzea apa. "Fonciera" a fost de 24 lei şi 38 bani, alte sume fiind indicate pentru "patentă" (permis de funcţionare: în acest caz, pentru o societate cooperativă, tipografia "Neamul Românesc"), pentru "fondul comunei" şi pentru "drumuri". În acelaşi cufăr, plicuri peste plicuri. Ce e aici? Alte chitanţe îngălbenite, de data asta de la "Primăria comunei Bucuresci". Sînt din anii 1898-1900, pentru casa din str. Icoanei, 64. Taxele se plăteau de două ori pe an, la 1 noiembrie şi la 1 mai. Abonamentul la serviciul de colectare a gunoaielor era de 8 lei şi 10 bani. Atît despre administraţia financiară. Cum stăm cu societatea civilă? Stăm bine, dar hîrtiile pe care le răsfoiesc acum sînt de la Iaşi, din timpul refugiului din 1916-1917, fiindcă poartă ştampila cenzurii militare. O invitaţie din partea Ligii Femeilor din România, care-şi ţinea adunarea generală în casele Emilian, strada Vovidenia, nr. 4, şi încă una, de la Asociaţiunea pentru emanciparea civilă a Femeilor Române, secţiunea Iaşi. Întrunirile Cercului Femenin aveau loc în fiecare joi, de la 4 la 7 p.m., "în casele D-nei Laura Zaharia, str. Buna-Vestire, nr. 1, unde se află şi Biblioteca Asociaţiei". Ce s-o fi întîmplat cu cărţile? Dar cu acele doamne militante? Nu-mi vine să cred că bunică-mea, cu răspunderea unei familii de zece persoane, în vremuri aşa de grele, mai găsea timp ca să asiste la şedinţele sufragetelor noastre. Cît despre cochetăria firească pe care o sugerează prezenţa unor prospecte de coafură şi parfumerie printre aceste hîrtii, în fruntea acelor instituţii de primă necesitate se afla "Maison Dortheimer", cu sediul în str. C.A. Rosetti nr. 7. Clientelor li se ofereau "lucrări artistice de păr, modele şi ultime creaţiuni pariziene". Cu aceste reclame am ajuns după război, cînd străbunică-mea împlinise 80 de ani şi îşi completa cîrlionţii cărunţi cu "postişele" de la Dortheimer. Furnizorul în 1922 era "Parfumerie Royale", care, în afară de Bucureşti, avea sucursale la Paris, Londra, Berlin, Viena şi Varşovia. Conform listei de preţuri, vindea creme, parfumuri, pudre, săpunuri, şampoane, săruri de baie şi lacul de unghii "L’Oja". Ca şi cuvintele godin sau joben, oja vine deci de la numele unui produs comercial. La vîrsta ei, străbunica mea avea nevoie de diverse medicamente, care i-au protejat sănătatea pînă la 92 de ani, în 1934. Reţetele proveneau de la Voitinovici (Calea Victoriei, 206) sau de la Emil Schuster (Farmacia "La Ochiul lui Dumnezeu", tot pe Calea Victoriei). Bănuiesc că tot ea a tăiat dintr-un ziar reclama pentru un "nou tratament senzaţional al boalelor prin electricitate". Cabinetul medical "din strada Aurel Vlaicu, 82 A, colţ Romană" se lăuda că vindecă prin această metodă "nevralgii, sciatice, paralizii, insomnii, lumbago, boale de nutriţie, hypertensiune, reumatice şi nevroze stomacale". Pe dosul unei foi de calendar din 1892, cineva notase leacul pentru "colica la cai" (de ce? trăsura se vînduse de mult): "să vindecă dîndu-le să bei 6 grăunţe afion în 40 dramuri rachiu, apoi a să lua sînge". Afion înseamnă opiu; nu ştiu ce părere ar avea un veterinar, dar zic că era păcat de rachiu să-l strice aşa! O reţetă de cozonac din aceeaşi vreme întrebuinţa "la o ocă" (1291 gr) "de făină, 8 dramuri de drojdie, 1 litră lapte, l litră zahar, 17 ouă, 50 dramuri unt curat topit gata", la care se adăugau "o ciaşcă de rom, de celi de cafe negră, dar mărişoră, şi smîntînă de vreo 40 de bani". Lungile ceasuri de singurătate ale bătrînei doamne, pe care surzenia începuse s-o izoleze, treceau cu pasienţe. Aici şi-a notat un întreg cod: "şapte de treflă - inocenţă sedusă, şapte de cupă - amiciţie, va purcede grea, opt de treflă - vei întîlni o femeie frumoasă, vei căpăta o bună zestre". În afară de interesul pe care-l au numai pentru mine, aceste crîmpeie de viaţă cotidiană din cufărul în care mai sînt cărţi de rugăciuni, invitaţii la nuntă şi scrisori pline de preocupări gospodăreşti, deschid o fereastră către altă istorie decît cea oficială. În ţările anglo-saxone îndeosebi, reconstituirea sociologică se îndreaptă, de la o vreme, spre acest nivel al existenţei omeneşti, a cărui banalitate l-a făcut să rămînă neobservat. Oare chiar nu s-au păstrat şi la noi arhive private din care se pot culege asemenea informaţii?

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Cât a ajuns o singură noapte la 3 stele în Poiana Brașov. „De banii ăia stau 10 zile la schi în Austria sau o lună la bulgari”
Cei care se gândesc să meargă la schi în Poiana Brașov, în această iarnă, ar trebui să se gândească de două ori unde se vor caza. Chiar dacă există și oferte rezonabile, multe sunt mai scumpe decât o vacanță întreagă în Austria sau Italia
image
Ultimul hotel UGSR de pe Valea Lotrului, închis după 42 de ani. „Noroc cu privații“ FOTO
Comparată deseori cu Valea Prahovei, deși paralela se poate face doar din punct de vedere al potențialului turistic și cadrului natural, Valea Lotrului din Vâlcea suferă extrem la capitolul infuzie de capital, mai ales în sectorul public.
image
Cât de bine trăiesc românii în comparație cu ungurii și bulgarii. Argumentele incontestabile ale unor economiști
România a înregistrat în ultimii ani o creștere economică importantă, cel puțin pe hârtie, iar politicienii se laudă că ne-am depășit vecinii. Economiștii contactați de „Adevărul” nu susțin această variantă, la fel cum nu o fac nici cifrele Băncii Mondiale și Eurostat

HIstoria.ro

image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.