Dezvăluiri despre cvasi-masoneria BD

Publicat în Dilema Veche nr. 349 din 21 octombrie - 27 octombrie 2010
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Nu văd de ce-aş ascunde că am pasiuni pe care unii dintre distinşii dilematici care sînteţi le-ar putea taxa drept infantile: de exemplu, îmi plac biscuiţii serviţi cu ceai îndulcit! Apoi, îmi place amiaza de vineri, dar nu-mi place amiaza de duminică – un sentiment pe care-l păstrez intact de prin clasa I primară, cînd duminica seara căpătam o figură plouată rău de tot. Şi, în fine, o altă pasiune fără leac: îmi plac benzile desenate. Poate pentru că am fost/rămas un uriaş antitalent la desen, sau poate pentru că generaţia mea scotea capul în lume (în anii ’80) într-o Românie gri şi fără alte imagini decît cele din ziare – cert este că banda desenată m-a fascinat mereu. 

N-am să vă vorbesc aici despre revistele Pif – am făcut-o altădată – sau Cutezătorii, cu a ei ultimă pagină. N-am să vorbesc despre lady BD Livia Rusz, al cărei album cu aventurile lui Mac îmi pare o capodoperă a cărţii pentru copii; nici despre haiducii lui Albin Stănescu, isteţul Dorel al lui Pompiliu Dumitrescu sau cosmonauţii lui Valentin Tănase. Ce mă interesează aici sînt detalii pe care pasionaţii BD le ştiu – dovadă: infatigabilul Dodo Niţă (cel mai european dintre craioveni) şi cercul său de prieteni, de la Virgil Tomuleţ la Viorel Pârligras ş.cl. Universul benzii desenate româneşti e plin de legende – şi nu mă refer la poveştile în imagini propriu-zise, ci la cele aflate dincolo de pagini, acolo unde cenzura ori nu vedea, ori se făcea că nu vede. Această artă – a IX-a, spun fanii ei – a însoţit miraculos istoria noastră contemporană. Exemplele prisosesc. 

Precum: imaginaţi-vă că în decembrie 1941 România declara război Americii (nu, nu e banc, chiar aşa s-a întîmplat!). Cu toate astea, eroi BD americani – Popeye marinarul, Tarzan, Mickey Mouse & Donald, Brick Bradford ş.a. – au continuat să apară în ziarele româneşti ale vremii. Ce păzea Gestapo-ul, de nu vedea aşa ceva? Mister. N-am un răspuns. În anii războiului antisovietic, BD-ul românesc a avut contribuţia lui la propagandă. La ora la care americanii îl inventaseră (în 1941) pe Captain America, luptător contra naziştilor & japonezilor, noi l-am avut pe soldatul Neaţă (desenator: Neagu Rădulescu), foarte priceput în a lua prizonieri duzine de bolşevici, cu multă autoironie. Dar Neaţă n-a putut schimba cursul războiului: comunismul a venit apoi peste ţară, iar între 1948 şi 1961 în România nu a mai apărut nici o carte/album de bandă desenată! Să fie clar: stalinismul şi BD-ul, la noi, au fost incompatibile (bravo pentru BD! – adaug eu). 

Deloc paradoxal, anii ’60 şi ’70 au adus o nouă tinereţe – cu concesii politice inerente – benzii desenate româneşti. În 1968, desenatorul Puiu Manu lansa pe hîrtie personajul Dim Dunăreanu – şi, ca fan James Bond ce sînt (am uitat să vă mărturisesc şi acest infantilism!), pot proba că Dim avea multe din datele (mai) celebrului 007. Apoi, în februarie 1970, revista Cutezătorii îl coopta pe franco-spaniolul C. Arnal (creatorul lui Pif) într-o premieră (probabil) mondială: primul concurs de BD destinat tinerilor cititori ai unei reviste. N-o să vă vină să credeţi cîţi dintre artiştii BD de azi au început atunci, ca urmare a acelui apel! În plus, Arnal a creionat pentru români un personaj pe nume Minitehnicus – o simpatică mascotă de import-export a tehnologizării româneşti, atît de dorite în epocă. 

Ştiaţi cumva că istoricul Dinu C. Giurescu a fost şi scenarist al unor BD istorice? Ştiaţi că personajele lui Valentin Tănase semănau, la mijlocul anilor ’80, suspect de mult cu cei patru Beatles? Ştiaţi că în siajul mişcării SF & BD, la finele anilor ’80 (în reviste/suplimente ce îmbinau literatura SF cu banda desenată – vezi Orion ş.a.), erau prezentaţi publicului nume precum profesorul Lucian Boia ş.a., ce nu figurau deloc printre preferaţii regimului? Mă credeţi că eu consider BD-ul La ballade de la mer salée (al lui Hugo Pratt, cu eroul Corto Maltese în rol de debut) ca fiind una dintre cele mai bune romane pe care am pus ochii vreodată? Şi-aş mai avea exemple – dar nu mai am spaţiu. 

Azi, la un secol distanţă de origini – prima bandă desenată românească e datată 1896 –, BD-ul autohton pare dedicat mai puţin copiilor (ei cască gura la TV şi la Internet) şi mai mult adulţilor din a doua /a treia tinereţe, care-şi doresc ceea ce n-au avut (îndeajuns) în adolescenţă. Dar, iată, vă vînd un pont: de mîine, 22 octombrie, şi pînă duminică, 24 ale lunii, la Constanţa se va întruni o confrerie (cvasi-masonică!): ediţia a XX-a a Salonului BD românesc, cu invitaţi din Franţa, Belgia, Italia etc. Oamenii aceştia nu renunţă la marotele lor şi sînt f.f. periculoşi, vă spun eu – pentru că, plecînd de la o planşă bidimensională, ei îşi imaginează un Univers mai lat şi mai larg decît oricare altul! 

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa este Visul lui Machiavelli, Editura Curtea Veche, 2010. El scrie pe blogul Geopolitikon.

Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.
Jilava Prison jpg
Răutatea și contextul de viață
Oamenii vinovați de ceva rău, cîți or fi ei, provin adeseori din rîndul celor buni.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Labirintul din tufișuri de tuia și-a deschis porțile pentru 78 de nudiști.
Zizi și neantul jpeg
Mentalități din alt film
Avem, oarecum, un obraz mai gros, ne-am învățat, de nevoie, să fim mai puțin sensibili în momente în care, de fapt, ar trebui să fim.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
M-aș muta din București, dar unde?
Mereu am urît cumva Bucureștiul, deși m-am străduit să-l iubesc, iar în ultimii ani, de cînd nu se întrevede nici o schimbare, l-am urît mai mult decît oricînd.
p 19 WC jpg
Ordinea morală a lumii
Ne place sau nu, chiar există și femei care nu vor să aibă copii. Ce se întîmplă dacă le obligi să ducă sarcina la termen și să dea naștere unui copil pe care nu-l doresc?
p 20 jpg jpg
„Cîntarea Cîntărilor” și tandrețea interpretării
În mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecată, cu căderi și ridicări neîncetate, cu plîngeri și strigăte de speranță, pocăință, credință neclintită și întunecate lepădări stă un cîntec de dragoste care lovește pe cititor chiar în creștetul sufletului și al cărnii.

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.