Demontarea sîrmei ghimpate

Denis CENUŞĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 311 din 28 ianuarie - 3 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- „simbol” sau competiţie politică? -

Scena politică moldovenească continuă să fie întreţesută de discrepanţe de ordin politic, chiar şi după declinul comuniştilor. Sînt evidente ciocnirile dintre Alianţa pentru Integrare Europeană şi Partidul Comuniştilor din Moldova, înveninat şi profund frustrat de descompunerea ierarhiei de putere, în vîrful căreia se afla gruparea lui politică. Pe de altă parte, în interiorul Alianţei are loc o competiţie subtilă pentru monopolul asupra aripii de dreapta a electoratului. Semnele acestei „curse“ se pot regăsi în succesiunea iniţiativelor înaintate de fiecare dintre cele două tabere liberale de dreapta: cea condusă de preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, şi cea tutelată de premierul Vlad Filat.

În condiţiile unei fîşii mai limitate de acţiune, cu excepţia poziţiei temporare de preşedinte al ţării, liderul liberalilor insistă regulat asupra unor măsuri politice de cucerire a unui număr cît mai mare de cetăţeni sensibili faţă de retorica românofilă. Paleta de acţiuni întreprinse de Mihai Ghimpu conţine iniţiativa de a modifica Constituţia, cu scopul imediat de a oficializa limba română captivă şi persecutată de guvernarea precedentă. Relaţionarea cu preşedintele României, cunoscut pentru convingerile sale unioniste, şi organizarea vizitei lui la Chişinău alcătuiesc un alt complex de operaţii girate de şeful legislativului. În cele din urmă, acesta a decis înfiinţarea unei Comisii pentru studierea şi corecta evaluare a regimului comunist totalitar din Republica Moldova.

Analiza atentă a spaţiului temporal în care se încadrează totalitatea acestor acţiuni relevă tendinţa liberalilor de a se opune încercării formaţiunii lui Filat de a-i eclipsa pe partenerii de Alianţă, în realitate incomozi. Prin urmare, discuţiile aprinse ale Partidului Liberal (PL) despre introducerea limbii române în legea supremă au fost diluate de densa campanie publică, extrem de eficientă, privind obligativitatea derulării filmelor din cinematografele ţării în limba română. Iar întrevederea lui Băsescu cu Ghimpu la Chişinău va fi acoperită de vizita lui Filat în SUA, de unde cel din urmă va aduce mult aşteptatele credite care vor fi virate Moldovei prin intermediul programului american „COMPACT“.

Deşi scoaterea sîrmei ghimpate de la frontiera moldo-română este un nou episod în confruntarea dintre cele două formaţiuni, care luptă pentru unul şi acelaşi electorat, în public nici una dintre acestea nu se lansează în acuzaţii. Reţinerile celor două partide pleacă de la necesitatea de a păstra intact brandul de coaliţie liberal-democrată indestructibilă, de care depinde capacitatea acesteia de a atrage suportul financiar şi politic din partea actorilor occidentali. Actuala guvernare conştientizează faptul că temelia acestei construcţii se poate fractura în caz contrar.

În ciuda acestui pericol, au avut loc încercări din partea liberalilor de a demara procedurile de eliminare a gardului „ghimpos“, conservat din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, din interiorul Parlamentului gestionat, conform procentelor, de către Mihai Ghimpu. Ignorînd intenţia liberalilor, executivul a dispus pregătirea pachetului de documente care prevede demontarea „sîrmei sovietice“. Problema acestui „gard“, ca şi susţinerea Acordului privind micul trafic la frontiera moldo-română, fac parte din şirul de promisiuni asumate de liberal-democraţi în timpul campaniei electorale. De aceea, îndeplinirea acestui obiectiv nu are doar o conotaţie simbolică, atribuită de către adepţii formaţiunii, dar şi una de ordin politic. Or, numărul „lecţiilor pentru acasă“, îndeplinite de Filat, este corelat cu indicele de credibilitate acordat de opinia publică, care este în continuă creştere, fără a fi influenţat de deficienţele socio-economice prin care trece majoritatea populaţiei.

Situaţia economică fragilizată de presiunile crescînde din ultima perioadă, prin accelerarea tendinţelor inflaţioniste sau majorarea preţului la gazele naturale etc., impune adoptarea unui pragmatism politic mai accentuat, mai ales că planează riscul alegerilor anticipate (dacă nucleul liberal-democrat nu va ceda în faţa democraţilor în problema revizuirii litigioase a Constituţiei).

Pentru a intensifica semnificaţia eliminării unui „gard ghimpat“, premierul Filat i-a redat un sens profund paneuropean, cu toate că în termeni practici acest „obiect fizic“ nu are nimic comun cu relaţiile de bună vecinătate dintre cele două maluri ale Prutului, şi cu atît mai mult cu integrarea europeană a Republicii Moldova. Caracterul artificial şi mai degrabă populist al iniţiativei executivului moldovean este demonstrat chiar de natura documentelor care urmează să fie aprobate pentru a demola „gardul“. Or, în locul unei hotărîri explicit tehnice de reamenajare a frontierei moldo-române, mai ales în lumina tratatului privind frontiera moldo-română, care va fi readus în curînd în discuţie, Chişinăul încarcă această decizie cu o puternică semnificaţie istorică şi propagandistică.

În schimbul unor mărturisiri publice privind complexitatea şi durata negocierilor pe care Republica Moldova urmează să le întreţină cu UE, autorităţile centrale scot în prim-plan subiecte false menite să distragă atenţia publicului. Căci nici o demontare a „gardurilor ghimpoase“ rămase moştenire din perioada postbelică sau a altor simboluri sovietice, păstrate pe alocuri în fosta republică unionale, nu vor înlocui buna realizare a reformelor de care va depinde în cele din urmă traiectoria europeană a Republicii Moldova.

În concluzie, merită să ne amintim de experienţa pozitivă a Poloniei, a Cehiei sau a Estoniei, care au pus în discuţie soarta variatelor reminiscenţe sovietice sau socialiste doar după ce au atins obiectivul european. Deghizarea problemelor reale şi presante în spatele unor chestiuni politizate ar putea înlocui dinamica, liniaritatea şi coerenţa procesului de apropiere a Republicii Moldova de standardele de la Copenhaga, imperative pentru integrarea armonioasă în spaţiul european.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Diferența dintre zahărul vanilat și zahărul vanilinat. Motivul pentru care au culori diferite
În pragul sărbătorilor căutăm cele mai bune arome pentru desertul special pe care vrem să îl pregătim. Iar atunci când mergem la cumpărături nu lipsește de pe listă zaharul vanilat. Ajunși acasă observăm, însă, că am achiziționat zahăr vanilinat.
image
În interiorul „celui mai scump superiaht din lume“, în valoare de 4,2 miliarde de euro. Este acoperit în aur și os de T-rex FOTO
Iahtul este de peste trei ori mai scump decât cel considerat al doilea ca valoare din lume.
image
Japoneza îndrăgostită de România: „Sunt o româncuță din Extremul Orient. Aici am învățat să fiu fericită” VIDEO
Povestea lui Ayako Funatsu, unul dintre expații din țara noastră, reprezintă una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste pe care un străin o poate face României

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic