Casa Macca

Publicat în Dilema Veche nr. 265 din 12 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Săptămîna trecută a venit vorba despre Cezar Bolliac. Poetul a fost şi arheolog, calitate în care a întreprins periegeze îndrăzneţe şi săpături de diletant, dar care, prin rapoartele redactate de el, aparţin operei sale literare. Descrierea peisajelor străbătute şi chiar a vestigiilor dezgropate în cursul acestor cercetări are o vioiciune în care nu te poţi împiedica a recunoaşte scriitorul creator de limbă. De la arheolog, să trecem la arheologie. Acel institut al Academiei care studiază trecutul ascuns în pămînt îşi are unul dintre sedii, cel mai vechi, la nr. 11 de pe strada Henri Coandă. A intrat acolo peste Muzeul Naţional de Antichităţi care se găsea în casă din 1931, cînd N. Iorga, fiind atunci prim-ministru, a evacuat Biblioteca Pedagogică pentru a instala în locul ei muzeul. Acesta exista din 1834 şi fusese mai întîi găzduit în incinta Mănăstirii Sf. Sava, cuprinzînd şi colecţia particulară a lui Mihalache Ghica, provenită din casa ce se păstrează pînă acum la colţul dintre Splaiul Independenţei şi strada Ilfov nr. 6. După 30 de ani, printr-un decret al lui Vodă-Cuza, a început existenţa oficială a muzeului de "arheologie şi belle-arte". Ce se putea vedea în el, pe vremea cînd era director Tocilescu, povesteşte Tzigara-Samurcaş: o mumie egipteană lîngă catapeteasma de la Cotroceni, reproducerea turnului Eiffel îmbrăcat în scoici alături de Cloşca cu puii de aur, frescele de la Curtea-de-Argeş deasupra unui "dulap cu arme şi zeităţi ale sălbaticilor Americii de Sud"! Colecţia, adusă de Pârvan şi Andrieşescu în bună rînduială, a rămas la Universitate pînă în 1931 şi l-a avut ca prim vizitator pe Charles Diehl, după mutarea ei în casa Macca. Acest nume grecesc îl purta şi pasajul, zis mai tîrziu "Bijuteria", dintre Calea Victoriei şi str. Eugeniu Carada, care a fost construit în 1891 pe un teren ai cărui proprietari erau Mihail Macca, Ioan Vilacros (Villacrosse) şi prinţul Alexis Karagheorghevici (1859-1920), din dinastia sîrbească. Casa a fost a colonelului Petre Macca, rănit la Griviţa. El a avut doi fii, Ioan şi Mihail, amîndoi licenţiaţi în drept la Paris. Arhitectul, după stilul decoraţiei cu mascheroane, pare a fi fost I.D. Berindei, iar data la care s-a clădit locuinţa familiei ar fi de căutat în ultimii ani ai secolului al XIX-lea. O fotografie din 1906, în cartea despre Bucureşti a lui Frédéric Damé, arată această casă splendidă, cînd era nouă. Halul în care a ajuns ea astăzi este de neînchipuit, mai ales ţinînd seama de faptul că adăposteşte un institut al Academiei Române. De sus şi pînă jos, tencuiala, refăcută prin anii 1970, este acum leproasă, descojită. Jgheaburile ciuruite au îmbibat-o de apa tuturor ploilor, aşa că, din capitelurile de ipsos, mai cade cîte unul. Scara care coboară în grădină de la biroul directorial are treptele înverzite şi roase. De fapt, atît în grădina din faţă, cît şi în curtea care se întinde de-a lungul clădirii, s-au îngrămădit inscripţiile şterse de lapoviţă şi sculpturile antice, care nu sînt de marmură elenică, ci din piatra noastră locală, poroasă şi înnegrită. Cele două grădini de iarnă în care, odinioară, erau portocali şi palmieri, sînt depozite de cărţi, cu cîte un ochi de geam lipsă. De-o parte şi de alta a intrării, doi atlanţi susţin balconul de la etaj. Înăuntru, scara măreaţă urcă spre hall-ul împodobit cu picturi care, pe alocuri, s-au umflat de umezeală, ca şi imitaţia de lambriuri cu care sînt căptuşite alte încăperi. Ferestrele cu vitralii nu se mai închid. Neoanele, în loc de becuri, despre care se zice că vor fi peste tot impuse de ecologiştii Uniunii Europene, accentuează impresia că ne găsim, ca în poveştile lui Bulgakov, într-un palat din Petersburg ocupat de proletari. Într-o sală de la etaj, a căzut o bucată de tavan şi, prin paie şi rabiţ, se scurge zăpada pe podeaua sub care este biblioteca, fără să fie măcar o găleată ca s-o oprească. Un proiect de restaurare există, el a fost demult alcătuit de arhitectul Al. Beldiman. Printr-o şansă extraordinară, Fundaţia Leventis din Cipru, care a restaurat superb Muzeul Arheologic din Odessa, precum şi alte sedii de muzee din ţările sărăcite ale Estului, a venit cu propunerea de a plăti o mare parte din lucrare, cu condiţia de a se asocia cu un sponsor român. Cînd Videanu era primar, s-a avut în vedere această soluţie. Academia a găsit suma necesară pentru a răscumpăra Casa Oamenilor de Ştiinţă, restaurant de nunţi şi botezuri, fiindcă plănuieşte să construiască un hotel în curtea acestui monument istoric! Iar pentru Institutul de Arheologie, ale cărui depozite ar avea loc în celălalt sediu, cel din Calea 13 Septembrie, nu s-a făcut nimic! Proiectul de restaurare a fost plătit, ceea ce înseamnă mulţi bani aruncaţi, dacă nu se lucrează mai departe la salvarea casei din strada Coandă.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

telefon imagine ilustrativa foto Daniel Guță jpg
Profesor de liceu din Hunedoara, în ipostaze obscene. Imaginile cu el au stârnit revolta părinților
Un profesor care predă elevilor din două licee din Hunedoara va fi cercetat disciplinar. În mediul online au apărut imagini video în care el se arată în ipostaze obscene.
Tudor Chirilă foto Pro TV jpg
O nouă regulă la „Vocea României“. Tudor Chirilă: „Chestia asta este foarte ingrată“
În show-ul din această seară, au loc noi audiții pe nevăzute. O nouă regulă poate schimba total lucrurile, iar Tudor Chirilă explică de ce.
oleg deripaska foto epa efe
Oligarh apropiat de Putin, acuzat că a încercat să obțină cetățenia americană pentru copiii lui
Oleg Deripaska este acuzat de Ministerul american al Justiţiei că a elaborat un plan pentru a o face să nască pe Ekaterina Olegovna Voronina (cunoscută de asemenea ca Ekaterina Lobanova) în SUA de două ori.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.