Atmosfera Bruxelles

Dan LUCA
Publicat în Dilema Veche nr. 498 din 29 august - 4 septembrie 2013
Atmosfera Bruxelles jpeg

Locuiesc în Bruxelles-ul european de 16 ani. Sînt în permanent contact cu expaţi, funcţionari din instituţiile europene, cu angajaţi din sectorul privat, europeni, români, dar nu numai. Ei sînt în marea lor majoritate cu studii superioare, bine plătiţi, sociabili, deci timpul trece rapid şi plăcut în acest amalgam de profile. Lucrînd în diferite instituţii, în cele mai multe cazuri, europeanul de Bruxelles intră prea puţin în contact cu belgienii, iar aceştia nici nu sînt cei mai buni vorbitori de franceză sau olandeză – viaţa acestora se „personalizează“ în funcţie de specificul activităţii pe care o desfăşoară.

Cum aş putea să descriu mai bine atmosfera capitalei belgiene/europene? Sute de evenimente zilnice – conferinţe, dezbateri, manifestaţii culturale sau de branding naţional (mai mult sau mai puţin prezente în anumite cazuri...).

Un nou sondaj recent, legat de viaţa a mai mult de 9000 de cetăţeni europeni din Bruxelles, prezintă o imagine a acestei comunităţi speciale, încercînd să clarifice dacă „imaginea de expatriat în Bruxelles, care trăieşte pe o insulă elitistă, reflectă de fapt adevărul.“ În final, raportul a ajuns să confirme o mare parte a miturilor apărute pe acest subiect. Aproape 74% dintre expaţii europeni care au răspuns la sondaj consideră – „comunitatea internaţională trăieşte într-o lume proprie şi are puţine contacte cu alţi rezidenţi din Bruxelles.“ „Nu cunosc suficient de mulţi belgieni“ – este o afirmaţie a mai mult de 60% din respondenţi, aceştia simţind că ar trăi într-un „balon“, separat de locuitorii nativi ai oraşului. Procentul ajunge chiar la 80% pentru nou-veniţi, care au trăit în Bruxelles pentru mai puţin de doi ani.

Cercetarea complexă a analizat inclusiv participarea comunităţii de expaţi la evenimentele culturale şi alegerile locale, şi opinia lor cu privire la calitatea serviciilor oferite în capitala belgiană. Bruxelles-ul nu este una dintre capitalele cele mai curate, iar mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi nu au fost de acord cu afirmaţia că s-au simţit mai siguri în Bruxelles decît în alte oraşe europene importante, ceea ce confirmă numeroase cazuri de infracţiuni minore şi furt, în unele cartiere ale oraşului.

Pe partea pozitivă, aproape jumătate dintre respondenţi consideră calitatea vieţii, în Bruxelles, „mai bună decît în alte mari oraşe europene“. Locuinţele sînt considerate în general mai ieftine (38%) şi ofertele culturale sînt văzute ca „bogate şi variate“ (78%). Expaţii sînt de acord că asistenţa medicală este „de înaltă calitate“ (60%) şi că Bruxelles-ul este „un oraş gastronomic“ (70%).

Pe termen lung, ancheta a dezvăluit o înclinaţie pentru expaţii UE de a se integra bine în comunitatea locală. Cu cît stau mai mult cu atît mai probabil se pare că expatriaţii vor ieşi din „bula europeană“.
Puţin peste jumătate din respondenţi au declarat că ar dori ca, în cazul administraţiei publice de la Bruxelles, să se vorbească mai mult limba engleză, fiind un handicap pentru cei care nu vorbesc franceza sau olandeza. Apropo de asta, în ultima vreme s-a schimbat şi abordarea francezilor faţă de limbile străine, inclusiv engleza. Aproximativ 80% dintre respondenţii unui recent studiu au declarat că folosesc în principal limba engleză în viaţa lor de zi cu zi, în relaţie cu alţi profesionişti UE de la Bruxelles, subliniind un sentiment crescînd de pragmatism faţă de limbile străine.

Franceza rămîne încă utilizată pe scară largă, la Bruxelles. Michel Soubies însă, un fost funcţionar al Comisiei Europene, care se numără printre cei care au răspuns la sondaj, a declarat că executivul UE ar trebui să lupte împotriva tendinţei de monolingvism pentru a reveni la ceea ce el a descris ca fiind „multilingvism controlat“, cu patru sau cinci limbi.

Cînd expaţii UE aleg să rămînă la Bruxelles pentru mai mult de zece ani, 77% devin proprietari de case, ceea ce reflectă atractivitatea pieţei imobiliare din Bruxelles. Realizatorii sondajului subliniază că toate problemele menţionate reprezintă un fenomen natural, „integrarea este întotdeauna un proces complex, la început“.

Diplomaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale, ai federaţiilor industriale, consultanţă, media, corporaţii, think thank-uri sînt concentraţi în jurul pieţei Schuman.

...Turişti! Aceştia vin să vadă unul dintre locurile principale de luare a deciziilor comunitare, cu implicaţii majore asupra vieţii fiecărui cetăţean. Chiar dacă nu este Ziua porţilor deschise, Serviciul de vizite al Comisiei va îmbunătăţi cunoştinţele turiştilor despre Uniune. Organizate la Centrul pentru vizitatori situat în apropiere, aceste prezentări au o durată de 90 de minute şi sînt urmate de o sesiune de întrebări şi răspunsuri. Comisia nu este singura instituţie UE care se poate vizita. Consiliul UE oferă conferinţe de informare, iar Parlamentul European găzduieşte vizite individuale sau pentru grupuri organizate, ocazie cu care putem asista la o sesiune plenară sau la un eveniment public, participarea fiind gratuită.

Profitînd de poziţia de capitală a Europei, Bruxelles-ul reuşeşte să promoveze şi valorile proprii. Pe lîngă sediile acestor instituţii, poţi vizita o serie de muzee: Muzeul jucăriilor, Muzeul regal de arte frumoase, Muzeul filmului; pieţe şi parcuri, poţi admira arhitectura, te poţi relaxa într-o cafenea boemă sau pe o terasă, degustînd unul dintre sutele de feluri de bere tradiţională. După o astfel de vizită,
Bruxelles-ul nu va mai părea la fel de sobru. Bruxelles-ul, o capitală a contrastelor, este extrem de animat, mai ales în perioadele de vacanţă cînd, pe străzi, în localuri şi magazine, întîlneşti turişti din toate colţurile lumii. Localurile oferă posibilităţi variate de alegere, din diferite culturi gastronomice, de la fructele de mare specifice întregii ţări, la bucătărie grecească, italiană, chinezească, turcească sau marocană. Muzica străzilor sau a pub-urilor va aminti şi ea că te afli într-un oraş unde poţi regăsi unul dintre cele mai mari mozaicuri culturale.

Belgia şi Bruxelles-ul au ştiut să valorifice avantajul găzduirii instituţiilor europene. Menţionam cum a devenit Bruxelles-ul un pol de organizare a congreselor europene şi internaţionale, dar e mai mult decît atît. S-a dezvoltat un turism de nişă, unde turistul îşi petrece maximum două-trei zile în Bruxelles. Chiar dacă brandul este superevaluat, belgienii cunosc realitatea – nu e prea mult de vizitat pe aici, aici nu e Paris sau Roma, şi nici măcar Atena sau Istanbul. 

Dan Luca este directorul Reţelei Europene EurActiv şi profesor la universităţi din Bucureşti (SNSPA) şi Cluj-Napoca, Bruxelles, Gorizia (Italia).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Regina Elisabeta jubileu
Cauza oficială a morții reginei Elisabeta a II-a a fost dezvăluită
A fost publicat certificatul de deces care dezvăluie cauza oficială a morții reginei Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh al Marii Britanii.
Regina Margareta a Danemarcei FOTO Getty Images jpg
Regina Margareta a Danemarcei și-a deposedat patru nepoți de titlurile regale
Regina Margareta a Danemarcei, singura regină a Europei și cel mai longeviv monarh de pe continent, și-a deposedat patru dintre cei opt nepoți ai săi de titluri, a anunțat palatul.
Alina Gorghiu - FOTO Eduard Enea
Gorghiu, despre candidatul PNL la prezidențiale: Avem multe variante. Prima, Nicolae Ciucă
Alina Gorghiu a precizat că favoritul pentru a reprezenta PNL la următoarele prezidențiale e Nicolae Ciucă, dar liberalii au mai multe varianta, însă discuția e considerată prematură.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.