Haz de necaz

Publicat în Dilema Veche nr. 648 din 21-27 iulie 2016
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Săptămîna trecută, într-un articol din Dilema veche, domnul Cătălin Ștefănescu scria amar despre momentul de hăhăială națională stîrnit, în fiecare an, de „perlele de la Bac“. Despre cum, în loc să ne preocupe moștenirea lăsată acestor copii, o lume tulbure, a ignoranței și a sărăciei, noi, adulții de azi, ne batem în piept cu micile noastre vitejii școlărești din secolul trecut și ne înălțăm piedestaluri de la înălțimea cărora privim cu dispreț generațiile care ne vor face viitorul.

Îi înțeleg tristețea: de nenumărate ori am scris, la rîndul meu, despre cum ne prefacem că ceea ce se întîmplă acum în școlile românești nu ar fi vina noastră, ci a unei „gene defecte“ care șubrezește generațiile tinere. Am scris despre felul inadmisibil în care s-a comportat societatea românească postdecembristă în fața problemelor din educația națională: miniștri incompetenți, ignoranți, slugarnici, dascăli plătiți mizer, programe reformatoare întocmite între două tururi electorale etc. Am scris, mai ales, despre perlele profesorilor, găsite în proiectele lor de lecție sau în aşa-zisele lor lucrări științifice pe diverse teme de educație. Cu alte cuvinte, știu destul de bine cîtă dreptate are domnul Cătălin Ştefănescu. Pe de altă parte, am totuși de făcut niște mici observații la efortul amîndurora de a ne pune cenușă în cap.

„Perlele“ găsite în tezele copiilor sînt amuzante. Chiar sînt! Nu ai cum să nu rîzi citind „Romanul Plumb a lui Rebreanu este o artă poetică deoarece prezintă drama unui ţăran într-un cavou.“ Sau la „Anul cu 365 de zile se numeşte an biseptol.“ Știu, este frustrant gîndul că de aceste perle rîd nu numai cei citiți, educați, ci, mai ales, jurnaliști de tabloide agramate, foști miniştri ai Educației care au rămas în istoria României pentru dezastrul lăsat în urmă, rîd parlamentari ignari și funcționari analfabeți. Oameni care ar trebui, deci, să se simtă mai curînd responsabili, decît amuzați. Rîsul e, pe scurt, prea „democratic“. Dar hazul stîrnit de „creativitatea“ elevilor la examenele naționale mi se pare unul dintre puținele momente „igienice“ ale societății în raport cu educația: e un rîs terapeutic. Citești, te minunezi, zîmbești și treci mai departe, sancționînd, în cel mai blînd mod cu putință, inadecvarea. Nu cred că folosește nimănui să transformăm acest moment într-unul al tragediei naționale. 

Moda perlelor de la Bac există de mult timp: pot da și acum citate exacte din cărţile lui Mircea Sântimbreanu, Grigore Băjenaru sau Nicolae Saftu în care copiii vremurilor trecute slobozeau porumbei la fel ca cei de astăzi. De pildă: „Manole ziua zidea și noaptea se surpa.“ Sau: „Agripina, de copii, avea cinci capete.“

Nu cred că o discuție eficientă despre moștenirea lăsată copiilor noștri, despre reforma în învățămînt, ar trebui pornită de la acest „moment estival“: perlele nu dau măsura exactă, corectă despre ceea ce se întîmplă cu adevărat în școlile românești. Nimeni nu se îndoiește că adolescenții și copiii de acum sînt mai buni decît ceea ce scriu pe foile de examen.

Ar trebui semnalat, totuși, un fapt bun: în general, tot amuzamentul stîrnit în fața foilor de examen este acompaniat, în presă, de analize serioase asupra felului în care este construită programa de învățămînt, sînt formulate subiectele de testare a cunoștințelor, asupra pregătirii cadrelor didactice. Cei preocupați de educație știu unde e buba. Din păcate, cei care știu unde e buba nu sînt și cei care decid.

Să presupunem, însă, că luăm în serios rateurile de pe foile de examen, că ne îngrijorăm de ceea ce găsim acolo. Cred însă că, dacă transformăm o problemă punctuală – de tipul ce fel de informație și formație primesc copiii în școală – într-una mai largă și mai dramatică, de tipul moștenirea grea lăsată pe umerii generațiilor tinere, nu le vom rezolva nici pe una, nici pe cealaltă. Cred că ar trebui să fim mai abili în detectarea punctuală a problemelor și în găsirea soluțiilor eficiente.

Aș vrea să spun că, pe an ce trece, totuși, nici perlele nu mai sînt ce-au fost: în loc de formulări hazlii, vid de cunoaștere, verze ideatice, formulări amuțitoare, perlele din ziua de azi aduc mai curînd a bombăneli, cîrteli, negocieri jalnice cu examinatorul etc. Pe vremea mea, aveau mai mult haz. Ca să vă conving, am să dau una din galeria proprie, clasa a cincea: „Prima descoperire a omului a fost mîna.“ Ani buni a fost ținută în cartea de aur a școlii pe prima pagină.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

Oraș plutitor Foto AT Design Office via The sun webp
Planuri uimitoare pentru un oraș plutitor, cu străzi subacvatice. Unde ar urma să fie construit cel mai ambițios proiect din istorie
Planurile pentru un proiect de oraș plutitor pe apă în largul coastelor Chinei ar fi, dacă ar fi construit, cel mai ambițios proiect urban din toate timpurile.
 Razboi Rusia Ucraina elicopter rusesc de recunoastere şi atac Kamov Ka-52 Alligator in misiune de lupta in Ucraina 27-28 mai 2022 FOTO Profimedia / Ministerul rus al Apărării
Spațiul aerian, mortal pentru ambele părți, în războiul din Ucraina. Cum încearcă piloții să păcălească radarul VIDEO
Piloții ruși și ucraineni își asumă riscuri enorme la fiecare zbor, fie el cu un avion de vânătoare, fie cu elicopterele, în încercarea de a evita să fie depistați de radarele inamicilor.
Astronauți în spațiu  Captură video NASA png
Imagini spectaculoase publicate de NASA. Doi astronauți montează panouri solare pe Stația Spațială Internațională
NASA a publicat un scurt video cu doi astronauți americani care au instalat două panouri solare pe Stația Spațială Internațională, iar imaginile sunt spectaculoase.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.