Fetele de la filo

Publicat în Dilema Veche nr. 367 din 24 februarie - 2 martie 2011
Democraţia cititului jpeg

„Aa, ai terminat filologia? Cu româna principal?“, mă întrebă semiamuzat un amic. La răspunsul meu afirmativ a izbucnit în hohote de rîs. Am rămas uşor descumpănită, neînţelegînd exact unde găsea atîta caraghioslîc în situaţia mea de licenţiată la Litere. „Nu pari“, mai zise, rîzînd în continuare. M-am întrebat atunci cum ar fi trebuit să fiu ca „să par“. Şi am rememorat anii de facultate; generaţiile de pe la începutul anilor ’90 cu româna principal. Şi am rîs. 

Din amintirea mea s-a ridicat repede şi a luat formă prima categorie: să o numim „căprioarele studioase“. Erau delicatele anului. Le vedeai pe holuri cu mersul unduios (mersul ăsta se face punînd paşii unul fix înaintea celuilalt, cam ca pe cat-walk, aşa) strîngînd la piept mapa doldora de cursuri. Citeau poezie mai ales (unele chiar scriau), erau rupte după Bacovia, simboliştii le dădeau dulci fiori şi-şi încercau stilul în rondeluri parnasiene à la Macedonski. (Recunosc, am scris şi eu unul despre un tub de spray.) Delicatele anului se îmbrăcau mai degrabă în bluziţe diafane şi fuste lungi. Altminteri bune colege, împrumutau fără probleme cursurile şi altor nefericite în preajma examenelor. De multe ori însă, mă exasperau. La acea vreme, făceam seminariile la literatura română modernă cu celebrul, cu auctorele Mircea Cărtărescu. Sălile de seminar găzduiau cam la vreo 20 de studenţi, nu mai mult. Ei bine, noi ăştia care chiar aveam seminar cu Cărtărescu nu apucam aproape niciodată locuri din cauza „căprioarelor“ care se adunau din toţi anii să-l asculte pe profesor. (Cursurile erau, ce-i drept, foarte bune.) Şi trebuia atunci să dăm piept cu o ceată necunoscută de sabine gracile care fluturau extaziate din gene la mustaţa poetului. O bătălie surdă pentru scaune, cu mijloace mai puţin poetice, dădea să înceapă. 

O altă categorie care mă cam speria era cea a „studioaselor agresive“. De ele nu prea aveai loc niciunde. Aveau răspunsuri la toate întrebările, aveau opinii personale extrem de bine conturate, pe care le susţineau pînă în pînzele albe. Citeau toată bibliografia obligatorie şi ceva în plus. Dormeau cu Derrida sub pernă. Franţuzul ajunsese un soi de zeu de necontestat printre „studioase“. Era discutat prin pauze, analizat, disecat, memorat. Ajunsesem să aud ecouri lungi pe holurile facultăţii: „Derridaa, Derridaa!“. Ajunsesem cu mintea gata deconstruită. Tot „studioasele“ erau prietene şi cu Noam Chomsky. Da, gramatica generativă. Da, celebrii „copăcei“ care esenţializau fraza, propoziţia, comunicarea. Bietul Saussure era sooo yesterday! De regulă, „căprioarele“ şi „studioasele“ se măritau încă din facultate cu colegi de an. Purtau prin anul întîi eternele pulovăraşe împletite. Scăpau apoi de ele pentru un sacou mai auster. 

„Modistele“ erau de pe altă lume. Abia dacă-şi cunoşteau profesorii, iar la seminarii nu le vedeam neam. Prezenţa prin facultate era bine motivată de vreo haină nouă, o blană chiar, care trebuia scoasă în lume. În rest, ştiau toate bîrfele picante şi frecventau cu religiozitate fiecare petrecere cu oarecare ştaif. La examene apăreau bine rujate şi speriate foc. Roiau mai degrabă în jurul „căprioarelor“, fete bune şi săritoare – cum vă spuneam. „Studioasele“ le dădeau cu flit, fără explicaţii. 

„Puşlamalele“ erau de găsit prin barul de la Arhitectură. Bridge, poker, bere cu băieţii de la Matematică. Veneau la cursuri atîta cît era nevoie. Citeau şi se descurcau rezonabil la examene. Vara stăteau cu săptămînile în Vamă sau la 2 Mai. Se împrieteneau cu hippioţi dubioşi şi mai bătrîiori care le încurcau mintea fragedă cu prostii zen. Ascultau la grămadă Floyd, Rush, Mircea Florian şi Stravinski. 

M-am întrebat, după ce mi-am amintit de toate fetele astea, cam pe unde mi-aş fi găsit şi eu locul. Căprioară n-am fost, modistă nici atît. Să fi fost o combinaţie de puşlama cu studioasă? Nu mai ştiu. Cu toate am devenit, între timp, profesoare la liceu, traducătoare, jurnaliste sau casnice bovarice.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
O pisică gestantă a venit singură la ușa spitalului. Medicii veterinari au ajutat-o să nască VIDEO
Spitalul veterinar Arcadia Vet din Iași a avut parte de un eveniment neașteptat marți, 9 aprilie 2024. O pisică a venit la ușa așezământului medical, iar urmarea a uimit pe toată lumea.
image
Cum ar putea riposta Iranul la atacul israelian asupra consulatului său de la Damasc. Scenarii și implicații
Publicația The Conversation l-a consultat pe expertul în materie de securitate și fost oficial american în domeniul contraterorismului Javed Ali pentru a schița potențiale scenarii și implicații pentru Orientul Mijlociu al unui eventual atac iranian de represalii pe teritoriu israelian.
image
O adolescentă s-a dus la Urgențe cerând să i se facă un avort. Reacția ei după refuz a lăsat-o pe doctoriță în lacrimi
O elevă de 17 ani s-a prezentat la Urgența Spitalului Județean Suceava și a cerut să i se facă un avort. Refuzul doctoriței a dus la deznodământ neașteptat.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.