Facerea de bine

Publicat în Dilema Veche nr. 561 din 13-19 noiembrie 2014
Mîrlanii cu palat jpeg

Pe la finele anilor ’90 habar n-aveam cine e Jeffrey Sachs, care-i treaba cu cel care a fost cel mai tînăr profesor de economie de la Harvard, şi cum s-a gîndit el să scoată Africa din sărăcie. End of Poverty nu apăruse încă, pe mine mă interesa doar să ascult toată muzica pe care n-o putusem asculta şi să visez cu ochii deschişi la cai verzi pe pereţi.

Pe la finele anilor ’90, abia începeam, la rîndul meu, să am ceva conştiinţă de sine şi să cred că lumea ar putea avea nevoie de ajutorul meu nepreţuit. Aşa că, atunci cînd am auzit pe undeva că ar fi nevoie de ceva voluntari în Ghana să-i înveţe pe oamenii de acolo cam ce-i democraţia şi cam care-i treaba cu media independentă, am mai luat un amic exaltat de mînă şi ne-am dus să „aplicăm“ la unul din birourile ONU de prin Bucureşti, la vremea aceea undeva pe una dintre străduţele care se învecinau cu Dumbrava Roşie. Sigur, penibilul situaţiei noastre era absolut, dar vă jur că am fost animaţi de cele mai sincere gînduri. Evident că nu ne-a sunat nimeni înapoi, aşa că am rămas să ne maturizăm într-un Bucureşti haotic precum minţile noastre.

Nu ştiu ce-mi imaginam că aş fi putut face eu acolo, aşa cum nu-mi pot clarifica nici acum cum poţi ajuta fără să jigneşti, să încurci, ba chiar să faci şi mai mult rău. Sigur, sînt cazurile simple în care ajuţi un om şi gata – îl împrumuţi cu bani că-ţi cere, îi dai un sfat, suni la 112, eşti acolo să-l asculţi atunci cînd are nevoie – tot ajutor se cheamă că este. Dar ce faci cînd te ia cumva valul şi ajuţi cu sila babe să treacă strada? Ce faci cînd ai o problemă iar cineva binevoitor te întreabă ce-i cu tine şi tu faci imprudenţa să-i spui ce te frămîntă iar acel cineva binevoitor te bombardează apoi cu sfaturi, mailuri, telefoane, idei creţe de nici nu te mai auzi gîndind şi nici soluţie la problema ta nu mai ai timp să cauţi? Ce faci cînd crezi că poţi ajuta şi te trezeşti a fi doar un închipuit cu aere de superioritate?

Jeffrey Sachs e un idealist care şi-a încasat cu vîrf şi îndesat porţia de critici. Una peste alta, prin proiectele pe care le-a coordonat în zone sărace din Africa, el spune că a schimbat în bine jumătate de milion de vieţi. Detractorii lui spun că se comportă deja ca un rockstar şi-i scot ochii cu prietenia pe care-a legat-o cu Bono şi Angelina Jolie – alţi călători africani care-şi cară în savană periuţele de dinţi şi schimburile de noapte în genţi Vuitton. O geantă cu care, la o adică, poţi cumpăra vreo trei sate sub-sahariene cu cămile cu tot.

Sachs a pus cap la cap un proiect prin care îşi propunea să ajute sate sărace din Africa să devină independente economic, autosustenabile. Proiectul presupunea şcoli, cabinete medicale, ajutoare agricole, consiliere şi altele asemenea. După cîţiva ani şi oarecare eşecuri, întîrzieri şi dezamăgiri, lucrurile par a o lua, încetul cu încetul, într-o oarecare direcţie. Mulţi i-au reproşat lui Sachs că s-a dus în Africa plin de suficienţa albului ignorant şi neştiutor în ale culturii locului. Omul a adus plase de ţînţari să nu se mai îmbolnăvească lumea de malarie, sătenii le-au fololsit să prindă peşti. Omul a organizat nişte tîrguri de animale mai aproape de satele oamenilor, dar n-a reuşit să le rupă acestora cutuma unei călătorii ritualice de trei zile prin deşert şi nici nu i-a făcut să-şi vîndă aşa uşor cămilele pe care le iubeau ca pe proprii copii. I-au reproşat că s-a dus nepregătit şi că a vrut să taie realităţile de acolo pe modelul lui, pe un pat al lui Procust prea scurt şi prea îngust.

Sachs a făcut totuşi enorm de multe. Pe lîngă ajutorul incontestabil oferit, ne-a făcut să ne punem cîteva întrebări. Cînd un ajutor nu-i ajutor cu adevărat? Unde începe şi unde se opreşte înţelegerea altfel a lumii şi de ce am măsura lucrurile doar cu ocaua noastră? Cînd vestul Africii a fost lovit de Ebola, două state de la limita de sus a civilizaţiei s-au gîndit să-i închidă graniţele în nas. De reţinut.  

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.