Eroii din vitrină

Publicat în Dilema Veche nr. 620 din 7-13 ianuarie 2016
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

S e pare că, în sfîrșit, avem liste legitime, validate la nivel înalt, cu eroii Revoluției române din decembrie 1989. După ani mulți în care ne‑am chinuit să aflăm adevărul despre cele întîmplate în acele zile, despre oamenii care s-au jertfit pentru a salva țara de dezastrul comunist, după zeci de povești mistificatoare despre falși „eliberatori“, iată că am reușit să spulberăm negura și să avem o serie de portrete clare, „cu rol determinant“ în reușita revoltei. Cine sînt, deci, revoluționarii? Figuri cu totul surprinzătoare, a căror principală virtute pare să fie modestia: nimeni, timp de 26 de ani, nu a auzit nimic, dar absolut nimic despre faptele lor de vitejie. Nici măcar cele mai vechi asociații de revoluționari, nici cei mai vajnici cercetători ai acelor zile, nici Teodor Mărieș, nici Grigore Cartianu nu au dat semne că ar ști ceva despre acțiunile decisive ale micului, dar vînjosului grup de oameni care nu au mai răbdat asuprirea. E cazul să îi scoatem la lumină, să le cerem să fie mîndri de isprăvile lor, pentru care binemerită de la patrie: Eugen Nicolicea, Radu Berceanu, Alexandru Arșinel, Victor Socaciu, Dorel Vișan, Răzvan Theodorescu, Constantin Grancea (condamnat, probabil politic, pentru furt de benzină în 1989), Aurel Iamandi, zis Aurică Papuașul, Vasile Ion și încă vreo patru sute de astfel de personaje.

Peste vreo cincizeci-șaizeci de ani, nici unul dintre martorii Revoluției nu va mai fi în viață. Doar cărțile de istorie vor mai consemna cele înfăptuite atunci. Iar ele vor lua de bune datele semnate azi de î­nal­te oficialități de stat, care au consfințit, prin semnătura lor și prin acordarea unor importante recompense, meritele eroilor noștri. Celor enumerați mai sus le vor fi confecționate impozante portrete de revoluționari, le vor fi aduse onoruri și pioase coroane de flori la morminte, iar copiii le vor rosti numele cu admirație și respect. Și toate pe bună dreptate: titlul de erou „cu rol determinant“ în Revoluție nu e de colea: carevasăzică, fără ei revolta ar fi eșuat. Nimic din miracolul libertății pe care îl trăim astăzi nu ar fi fost posibil fără revolta pătimașă a lui Alexandru Arșinel. Soarta poporului nostru a atîrnat de dîrzenia lui Radu Berceanu, iar împlinirea visului de a fi un stat independent – de curajul lui Victor Socaciu și al lui Aurică Papuașul. Ce-am fi fost noi astăzi fără cutezanța lui Eugen Nicolicea și bărbăția lui Dorel Vișan? Un popor fără speranță. Și fără umor, cred.

E, însă, cu atît mai necesar să consemnăm, pentru manualele de istorie viitoare, pentru generațiile care nu vor ști decît din povești și din documente ce am trăit în decembrie 1989, cum anume ne-au salvat acești domni. Deocamdată, un asemenea demers se dovedește a fi neașteptat de dificil: Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), instituția care a analizat dosarele „eroilor“ noștri, spune că nu poate face publice datele existente, fiindcă sînt „cu caracter personal“. Cît de „personală“ poate fi, totuși, o zi petrecută pe baricadele Revoluției? În ce fel poate prejudicia imaginea unei persoane dezvăluirea faptelor ei de vitejie? Mi se pare că avem de-a face cu o mare nedreptate: eroii „cu rol determinant“ sînt privați astfel de întreaga noastră recunoștință. Or, nu-i așa, nu de bani au ei nevoie, ci de strîngeri de mînă și îmbrățișări pline de gratitudine. 

Așa stînd lucrurile, i-am ruga pe domnii enumerați mai sus să lase modestia la o parte și să ne spună ei cum a fost, de fapt, la Revoluție. Unde s-au aflat, mai exact, în acele zile de decembrie? În ce fel au întors lucrurile în favoarea celor oprimați? Cine le sînt martori? Ce au făcut înainte de Revoluție? Au dat semne de antipatie fața de regimul comunist și înainte ca strada să ia foc? Și, mai ales, de ce au tăcut atîta amar de vreme și ne‑au lăsat pe mîna impostorilor? Deocamdată, declarațiile lor sînt extrem de „rezervate“: Eugen Nicolicea ne aduce aminte, nouă, ingraților contribuabili, că dacă nu ar fi fost domnia-sa, am fi fost conduși și acum de Ceaușescu. Radu Berceanu ne spune că indemnizația de revoluționar îi prinde bine, dat fiind că are o pensie mică. Alexandru Arșinel dă mărturie despre cît de greu i-a fost să se revolte în­tr‑un studio de radio, antifonat. În rest, tăcere. Toți ar avea, cu siguranță, mult mai multe de povestit…

L ăsînd gluma la o parte, trist și jalnic spectacol oferim generațiilor tinere, cu tot comerțul ăsta pe care îl facem de douăzeci de ani cu ocultele noastre vitejii. Dacă tot e să vorbim despre ce vor citi nepoții noștri în manualele de istorie a neamului peste cîteva decenii, sînt convinsă că relatările despre lupta pentru indemnizațiile de erou vor ocupa mai mult spațiu decît evenimentele înseși. Iar anonimii care, prin moartea lor, au avut un rol cu adevărat „determinant“ în marea schimbare din decembrie 1989 nu vor avea parte nici măcar de o simbolică statuie a „eroului necunoscut“. „Cunoscuți“, slăviți și plătiți vor fi doar cîțiva supraviețuitori de vitrină.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Românca desemnată „Omul anului“ în Anglia. Cristina este șoferiță de autobuz în orășelul Hertford. „Ne face ziua mai frumoasă“
O șoferiță de autobuz, originară din București, a primit titlul „Omul anului”, acordat de o comunitate din Anglia. Cristina a întrunit cele mai multe voturi din partea membrilor comunității.
image
Tiramisu alb, un desert spectaculos, cu succes garantat. Secretul prăjiturii cu gust demențial
Nu doar că este delicios, ci este și simplu de făcut. Tiramisu alb este desertul de care nu te mai saturi. Rețeta necesită doar câteva ingrediente și multă răbdare, pentru că se servește a doua zi. Dacă este ținut la rece 24 de ore, rezultatul va fi unul spectaculos.
image
Cine este doctorița înjunghiată mortal în Franța. Tânăra se pregătea pentru rezidențiat
O tânără româncă, care se afla în Franța pentru a-și pregăti rezidențiatul, a fost descoperită moartă într-un apartament. Tragedia s-a petrecut în orașul Amiens, într-un apartament închiriat de ea prin platforma Airbnb.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic