De ce nu are conspiraționistul dreptate? Un răspuns domnului Sever Voinescu

Mihai MACI
Publicat în Dilema Veche nr. 897 din 17 – 23 iunie 2021
De ce nu are conspiraționistul dreptate? Un răspuns domnului Sever Voinescu jpeg

Domnul Sever Voinescu a publicat recent un interesant text („Ce te faci cînd conspiraționistul are dreptate?”, Dilema veche nr. 896, 10 iunie 2021) a cărui teză este următoarea: se poate foarte bine ca – după un timp – o afirmație considerată la vremea ei exagerată (în acest caz, conspiraționistă) să se dovedească a fi corectă. Cum ne raportăm atunci la ea și, implicit, cum ne raportăm la judecata din primul moment (în care o etichetaserăm ca fiind problematică)? Exemplul de la care pornește argumentarea domnului Voinescu este cel al „știrilor de peste Ocean” (nu e menționată o anumită sursă) ce par a acredita ideea faptului că virusul SARS-CoV-2 este un produs al manipulărilor genetice realizate la Institutul (militar, dacă înțeleg bine) de Virusologie din Wuhan și care confirmă – retrospectiv – alegațiile unor conspiraționiști de la începutul pandemiei. Prin urmare, dacă – în cele din urmă – cei pe care i-am numit „conspiraționiști” au dreptate, nu sîntem noi, toți ceilalți, cei posibil manipulați de media, niște conspiraționiști care se ignoră (și care sînt, tocmai de aceea, pasionali și radicali)?

În forma lui cea mai simplă, argumentul domnului Voinescu spune că, acolo unde nu avem un verdict definitiv, ipoteza prezentată de conspiraționist e la fel de legitimă ca oricare alta (a autorităților sau a oamenilor de știință) și nimic nu interzice ca ea să fie cea validată de fapte. Această poziție pare a fi cît se poate de pertinentă. Mai întîi, pentru că, acolo unde lucrurile nu sînt clare, orice ipoteză – indiferent de persoana (și interesele) celui ce o formulează – se poate dovedi (ulterior) corectă. Apoi, deoarece, ca membri ai unei societăți democratice, știm că toți oamenii – indiferent de părerile și afilierile lor – sînt egali și (așa cum ne spune discursul mainstream) se cuvine să avem respect pentru toate opiniile. În fine, poziția conspiraționistului poate fi utilă chiar și dacă nu e corectă: ea ne poate spune ceva despre mentalitatea veacului, despre limitele gîndirii oamenilor, poate fi înscrisă într-o „istorie a ideilor” etc.

Așa să fie oare ? Domnul Voinescu e foarte generos atribuindu-le conspiraționiștilor ceva care aparține unei alte logici (în speță, celei științifice): capacitatea de a formula ipoteze. Aici e – probabil – deosebirea cea mai mare dintre un om de știință și un adept al „teoriei conspirației”: atunci cînd abordează o problemă, cel dintîi nu știe încotro îl va duce cercetarea; cel de-al doilea știe dintru început răspunsul și nu are nevoie decît să edifice un raționament menit a-l confirma. Conspiraționistul este, întotdeauna, un gnostic – el operează cu certitudini. Principala lui caracteristică nu constă în faptul că se îndoiește de discursul Puterii (dar cine îl mai crede sută la sută?), ci în faptul că are „o viziune alternativă”, perfect coerentă, care explică tot ceea ce vocea autorităților „ocultează” sau „deformează”. Și, tocmai de aceea, e mereu confirmat de fapte; căci – am aflat-o de cîțiva ani – și faptele pot fi „alternative”.

Încă un lucru, esențial: nici o afirmație conspiraționistă nu are valoare luată izolat. Ea trimite în permanență la o rețea de teme care constituie o narațiune consistentă (chiar dacă nu întotdeauna omogenă) pe care o validează fiecare „confirmare”. Dacă o teză conspiraționistă e adevărată (ceea se poate întîmpla să fie), de aici susținătorul ei va concluziona că întreaga „teorie” în care e prinsă respectiva teză trebuie să fie adevărată. Cînd Hitler ne spune că Stalin e un dictator nemilos, el nu enunță un adevăr factual, ci ne cere să ne inserăm în logica lui, în care Stalin e un „despot asiatic”, care guvernează prin forță (aceasta fiind singura modalitate posibilă) și printr-o ideologie de sorginte „iudaică” mulțimi de „oameni inferiori” (ce sînt un amestec de slavi, evrei și asiatici „neevoluați”). Pe Hitler nu-l interesează raportarea lui Stalin la criteriile societăților democratice și ale lumii civilizate, ci faptul că brutalitatea „primitivă” a lui Stalin trebuie înlocuită cu brutalitatea „rațională” al cărei exponent se pretinde a fi el. La fel, cînd un fundamentalist religios (indiferent de religie) ne spune că Occidentul e în criză, el nu numește o stare de fapt (care depinde de ceea ce înțelegem prin „criză”), ci ne cere să aderăm la viziunea lui „salvatoare”, potrivit căreia criza poate fi depășită doar prin recunoașterea „adevărului” pe care îl proclamă el.

În spatele afirmației (după știința mea, totuși nedovedită) că virusul care a blocat lumea a ieșit dintr-un laborator (militar?) chinezesc și nu scăpat dintr-un biet pangolin sau liliac tranșat în piață sînt alte afirmații, la care ni se cere să consimțim ca premise ale unui raționament căruia acest „adevăr” îi e concluzia. Prima dintre ele este – ca-n orice logică de factură conspiraționistă – aceea că ceea ce știm (din comunicatele autorităților, din media și „știința oficială”) e, în parte sau în întregime, fals. În acest caz, toate autoritățile care ne-au vorbit de originea naturală a virusului au mințit (sau au fost înșelate): fie pentru că sînt comuniști de convingere (și, prin urmare, aderă fără rezerve la tezele Beijingului), fie pentru că sînt în solda Partidului Comunist Chinez (cum ni se sugerează că ar fi Organizația Mondială a Sănătății), fie pentru că au interese – poate inavuabile – în comerțul cu China (ca majoritatea guvernelor occidentale) și nu vor să-l întărîte la represalii pe Xi Jinping. Ca atare, „adevărul” este cunoscut de (aproape) toată lumea, dar nimeni – cu excepția „bravilor” conspiraționiști – nu are nici curajul, nici interesul de a-l dezvălui public. Astfel, formulîndu-și apăsat punctul de vedere, conspiraționiștii se afirmă drept „campioni ai libertăților”: ei au „curajul” de a spune ceea ce ceilalți nu îndrăznesc și fac dovada faptului că nu au „interese” oculte. „Toată lumea minte, numai noi (sau, la limită, numai eu) spun/em adevărul!”

A doua premisă e și mai tranșantă: virusul acesta nu a ieșit „întîmplător” dintr-un laborator (militar) cu proceduri „de înaltă securitate”. „Știm” cum fost cu zborurile interne și externe ale Chinei în perioada (pe care noi am considerat-o) de început a pandemiei, așa că „lucrurile sînt clare”: e vorba de „un act de război”, „deliberat”, la adresa lumii democratice. „Sîntem în război cu China!” Să ne amintim: conspiraționistul este un gnostic; iar gnosticul e un dualist – adică un om care crede că istoria nu e nimic altceva decît scena confruntării dintre Bine și Rău. Și, bineînțeles, el e – întotdeauna – un cavaler „fătă pată și prihană” al Binelui. „Răul” asiatic și-a pus în valoare „arma secretă” (bacteriologică sau – mai exact – virologică) împotriva „Binelui” democratic al lumii libere. Adică, inevitabil, împotriva Americii. Toată povestea cu COVID-ul a fost un „megacomplot” menit a „destabiliza” America (din locul ei întîi de putere economică) și de a propaga haosul în prima democrație a lumii, îndepărtîndu-l de la putere pe „singurul om” ce se putea opune „hegemoniei chineze”. Ați ghicit despre cine e vorba, nu?! Cam aceasta e teza pe care ne cer conspiraționiștii să o acceptăm: „Pandemia n-a fost nimic altceva decît o diversiune prin care comunismul mondial l-a dat jos de la putere pe campionul American Way-ului: Donald Trump”. Sau, mai exact, a fost o combinație de „atac militar neconvențional” și de „lovitură de stat”.

După cum bine se vede, conspiraționistul nu are nici o problemă; el „știe” cum s-au întîmplat lucrurile. Singura problemă e a noastră: „trebuie” să ne alegem tabăra!

Și, pentru că tot am evocat problemele, poate că e – totuși – una, și încă majoră: a științei. S-ar cuveni ca oamenii de știință (din domeniul virusologiei, imunologiei și geneticii) să spună, răspicat și cu dovezi irefutabile, dacă SARS-CoV-2 e un virus natural (ce a suferit mutații) sau e produsul unor manipulări tehnice realizate de om. Nu mă pricep la științele enunțate mai sus, dar cred că dacă nu se poate stabili faptul că virusul e natural sau produs de om înseamnă că am intrat într-o nouă eră. Aceea în care ceea ce, pînă nu demult, am numit „lumea vie” va fi multiplicată la infinit cu combinații genetice indecidabile realizate de oameni și în care distincția dintre „natural” („născut”) și „artificial” („făcut”) va fi abolită. Cred că e o problemă foarte serioasă și din punct de vedere teologic – căci dacă omul e în măsură să creeze organisme vii și viabile care pînă acum nu au existat (și pe care nimeni nu le poate deosebi de cele naturale) înseamnă că promisiunea Șarpelui s-a împlinit: acum e Dumnezeu.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.