Educația ne unește. În probleme

Despre problemele educației din România se vorbește mult și cu emfază. Însă, după cum a afirmat premierul Marcel Ciolacu, „România trece de la fapte la vorbe”. 

Problemele nu doar că nu se rezolvă, însă trenînd, an de la an, se permanentizează și, în ciuda promisiunilor și a numărului impresionant de „reforme”, se înmulțesc. 

Probleme există și în alte sisteme educaționale din Europa, precum Marea Britanie, Germania sau Franța. Lipsa profesorilor, slabe rezultate educaționale, dar și infrastructură precară.

La început de an școlar, care sînt vechile și noile probleme, la noi și la ei?

Testările antidrog

În România, noul an școlar a debutat, ca de obicei, cu declarații entuziaste despre ce va fi.

Primarul sectorului 1, Clotilde Armand, i-a îndemnat pe elevii unei școli gimnaziale din București să învețe și să nu copieze. „Vrem să deveniți niște cetățeni model”, a adăugat aceasta.

Potrivit doamnei Carmen Iohannis, „legile învăţămîntului care vor fi implementate în acest an vor aduce bucurie”.

Președintele României, Klaus Iohannis, a afirmat că, de vreme ce toți ne dorim o Românie „competitivă”, aceasta se poate realiza doar printr-o „educație de calitate, accesibilă tuturor elevilor și studenților”. 

Însă de aripile declarațiilor optimiste despre viitoarea Românie educată sînt atîrnate problemele nerezolvate ale României „needucate”. Care atîrnă greu.

La nivel logistic, în continuare, sute de unități de învățămînt din România funcționează fără autorizație de securitate la incendiu. Potrivit Ziarului Financiar, este vorba de mai mult de jumătate dintre acestea.

Absența grupurilor sanitare din școli este, de asemenea, o problemă veșnică. Un reportaj al B1 TV arată că elevii din peste 700 de unități de învățămînt din țară merg în continuare la WC-urile din curte care, și acestea, se degradează de la an la an. 

Potrivit statisticilor citate de jurnaliști, Vasluiul e lider în primele trei poziții ale topului județelor ale căror școli au toaletele în curte: 111 unități școlare. Pe locul doi se află județul Teleorman, cu 52 de instituții, iar pe locul trei, județul Olt, cu 42 de școli.

La nivel educațional, analfabetismul funcțional al elevilor români este în creștere.

Concluziile celui mai recent studiu național, realizat de platforma BRIO, în colaborare cu Ministerul Educației, arată că aproape 90% din elevii claselor I-VIII au profunde lacune educaționale. 

Astfel, 42% din elevii de ciclu primar și gimnazial sînt analfabeți funcțional, 47% – minim funcțional (adică pot înțelege un text, dar nu-l pot aprofunda) și doar 11% au obținut scorul „funcțional“. Cu alte cuvinte, doar 11% din elevii români au capacitatea de înțelege și a prelucra informațiile dintr-un text scris.

„Copiii intră nefuncționali în școală și ies nefuncționali din școală. Ies cu multe cunoștințe, dar nu și cu capacitatea de a înțelege textele citite (...) Analfabetismul funcțional nu dispare la ieșirea copilului din sistemul de educație formală, e o umbră care merge cu el toată viața și care-i acoperă mare parte din viață, împiedicîndu-l să progreseze în vreun fel ca individ. Vom avea niște viitori adulți incapabili să citească un contract de muncă. Este o problemă națională și nu este una a copiilor, ci a întregului sistem și a noastră ca societate“, a declarat, pentru Adevărul, Gabi Bartic, CEO al platformei BRIO.

La nivel politic, entuziasmul discursurilor privind proiectul „România educată” scade cînd e pus pe  hîrtie. Potrivit unui document transmis Comisiei Europene de Guvernul României, obținut de G4Media.ro și Economedia.ro, mai multe reforme prevăzute în PNRR privind acest proiect au fost ajustate.

Astfel, din PNRR au dispărut 1.800 de laboratoare de informatică dotate cu tehnologie, 330 dintre școlile care ar fi trebuit să fie dotate prin PNRAS (Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar) și 10% din școlile care ar fi trebuit renovate. În plus, jumătate dintre microbuzele electrice școlare, prevăzute în PNRR, au fost eliminate din plan.

Ce e drept, la început de an școlar, guvernanții au identificat și o problemă în școlile din România: consumul de droguri. Însă au găsit imediat și soluția: introducerea testării antidrog a elevilor.

Totuși, deși consumul de droguri este, într-adevăr, o problemă în școlile noastre, politicienii au identificat-o abia acum și doar în siajul accidentului din stațiunea 2 Mai, cînd un tînăr de 19 ani, drogat, a lovit în plin un grup de oameni, omorînd doi dintre aceștia. 

Pe 28 august, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat că se ia în calcul această testare a elevilor. O temă abordată și de președintele Klaus Iohannis în discursul ținut pe 1 septembrie. Adresîndu-se elevilor, președintele le-a atras atenția asupra consumului de droguri. „Prin educaţie şi conştientizare, putem construi o barieră solidă împotriva acestor ameninţări”, a conchis președintele.

Marea Britanie

Marea Britanie se confruntă de cîțiva ani cu lipsa profesorilor. Potrivit Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională, numărul locurilor vacante a crescut cu 93% după perioada pandemiei.

Deși Guvernul a propus sindicatelor profesorilor o creștere salarială, sindicatele au respins oferta, motivînd că este o creștere mică (de 4,3%,), în comparație cu surplusul de sarcini care revin profesorilor. 

Peste toate acestea, anul școlar 2023 a debutat în Marea Britanie cu un scandal. Guvernul a ordonat închiderea a peste 100 de școli, din cauza pericolului de prăbușire. Și există temeri că alte sute ar putea fi, de asemenea, închise.

Pericolul de prăbușire este cauzat de betonul (RAAC) folosit în construcția școlilor pînă în anii 1980. În 2018, autoritățile în construcții au identificat riscul potențial de colaps, betonul problematic fiind considerat a fi inferior calitativ. Guvernanții au fost alertați, unele școli au fost reabilitate, însă pentru altele nu a fost luată nici o măsură.

Anul acesta, un fost oficial, Jonathan Slater, care a deținut una dintre cele mai înalte funcții în Departamentul Educației, a declarat că, în 2021, actualul premier Rishi Sunak, care pe atunci era cancelar al Fiscului, a redus la jumătate fondurile necesare pentru construcția de școli noi. Iar asta, în ciuda avertismentelor privind pericolul reprezentat de folosirea RAAC în construcția a sute de clădiri.

În prezent, premierul Sunak se confruntă cu o criză politică, dar și social-educațională. Mii de elevi sînt afectați: unii vor trebui să revină la școala online, alții să fie primiți temporar în alte școli. Ceea ce provoacă o criză și corpului profesoral – ce vor face profesorii ai căror elevi vor primi educație în alte unități școlare?

Germania

Probleme vechi, cum ar fi lipsa de profesori și deficitul educațional în rîndul elevilor de școală primară (afectați de grave probleme de citire), au revenit și ele în centrul atenției, odată cu reînceperea noului an școlar.

Însă, peste acestea, Germania se confruntă cu o nouă mare problemă: supraaglomerarea în școli. Potrivit Ministerului Culturii, în cele 2.400 de școli primare din țară vor exista cu 15.000 de elevi mai mulți decît în anul școlar precedent. Ministerul a invocat, pentru această situație, numărul mare de refugiați veniți – în special, dar nu numai – din Ucraina. Cea mai mare creștere de noi elevi a fost înregistrată în clasa I. 

Potrivit ministrului Educației, Theresa Schopper, pentru acești copii sînt necesare sute de clase suplimentare și, inevitabil, mai mulți profesori. Ceea ce readuce în discuție problema mai veche: lipsa profesorilor.

Franța

Lipsa profesorilor nu este nici în școlile franceze o problemă nouă, ci un fenomen care se acutizează cu fiecare an. Față de anul trecut, numărul posturilor neocupate a crescut în 2023 cu peste 3.100 de posturi. Aproape jumătate din unitățile franceze de învățămînt (48%) acuză penuria de cadre didactice. În plus, sindicatele din învățămînt reclamă salariile mici și condițiile de muncă din ce în ce mai deteriorate.

Violența în mediul școlar francez este o altă problemă cu care se confruntă instituțiile de învățămînt. Atît elevii, cît și profesorii sînt afectați (statistic, 50% din profesorii francezi au fost supuși cel puțin o dată agresiunilor venite din partea elevilor).

Educația copiilor cu dizabilități intelectuale este, de asemenea, puternic criticată. Potrivit asociației Unapei, 23% din aceștia nu sînt integrați în sistemul educațional.

Deși nici Franța nu duce lipsă de probleme vechi, noul an școlar în Hexagon a debutat cu una nouă. Care a provocat dezbateri încinse, atît la nivel național, cît și internațional. La sfîrșitul lunii august, Gabriel Attal, noul ministru al Educației, a anunțat că va fi interzisă în școli purtarea abayei (rochie lungă purtată de femeile musulmane), decizie cu aplicare de la începutul acestui an școlar.

Opozanții politici au reacționat, afirmînd că această hotărîre este doar o modalitate „foarte convenabilă” pentru ca Guvernul să nu abordeze problemele adevărate ale Educației Naționale. Și nu doar politicienii au criticat această decizie, ci și profesorii. 

Philippe Meirieu, cercetător în științele educaționale, a declarat că ar fi fost de preferat ca pe tapet să fie puse problemele deficitului de profesori în sistemul educațional gimnazial sau ale situației profesorilor care „se prăbușesc” din cauza prea multor sarcini și care „nu mai au timp să aibă grijă de elevi”.