Doar de Crăciun?

Publicat în Dilema Veche nr. 515 din 24-30 decembrie 2013
Dialoguri întrerupte jpeg

Prin campania „Ia-mă acasă de Crăciun“, iniţiată de Televiziunea Română, românilor li se propune ca de sărbători, să invite în casa şi la masa lor un copil dintre miile de copii aflaţi în centrele de plasament. 

Dincolo de efectul direct, acela de a dărui unor copii necăjiţi cîteva clipe de bucurie, petrecînd un Crăciun în orice caz mai vesel şi mai bogat decît cel din centru, organizatorii campaniei au mai mizat şi pe un efect colateral: încurajarea adopţiilor. Cu alte cuvinte, inviţi un copil acasă pentru cîteva zile de distracţie şi mai-mai că ţi-ai pune semnătura de părinte adoptiv pe certificatul lui de naştere.  

Sigur, ideea Televiziunii Române trebuie să fi pornit de la un gînd generos: oricine vede condiţiile dure din casele de copii, personalul insuficient pregătit şi insuficient numeric, mîncarea puţină şi proastă, lipsa de afecţiune şi de interes real cu care copiii sînt trataţi zilnic, poate spune cu mîna pe inimă că fie şi numai cîteva ore petrecute într-o casă omenească sînt o binecuvîntare.   

Dincolo de asta, însă, gîndul generos şi intenţiile bune capătă culori îndoielnice. Încerc să îmi imaginez scenariul pe care mizează organizatorii campaniei. Care sînt aşteptările lor: nişte adulţi vin în centrele de plasament şi aleg, aşa, la întîmplare (?), un copil căruia îi propun să petreacă sărbătorile cu ei. În cel mai bun caz, adulţii vor primi o scurtă informare despre istoricul medical al copilului şi nevoile lui. În cel mai rău caz, adulţii generoşi nu vor fi subiectul unei minime anchete sociale, care să ateste, măcar frugal, că ar putea avea grijă de un copil care nu e al lor. Îl ţin două-trei zile, îi dau de mîncare, îi dăruiesc jucării şi-l returnează, melancolic, centrului de plasament.  

Din păcate, pentru ca ideea generoasă să aibă efecte pe măsură, lucrurile nu pot merge atît de simplu: nu poţi „împrumuta“ un copil de sărbători, aşa cum împrumuţi un ornament de brad, avînd singura grijă să-l returnezi intact. Un copil nu are nevoie numai de ciocolată, trenuleţe şi visuri despre un cămin ideal. El are nevoie chiar de un cămin. Şi de siguranţa zilei de mîine. Şi de protecţie. Şi de afecţiune constantă. Şi toate astea nu numai în jurul globurilor de Crăciun. Cîteva zile, doar, petrecute cu un simulacru de familie adoptivă-pe-termen-foarte-foarte-scurt pot aduce mai curînd deziluzii, decît bucurie.  

O soluţie ar fi ca familiile generoase să petreacă un timp, de sărbători sau nu, cu copiii, chiar în centrele de plasament, unde să împodobească împreună bradul, să pregătească masa, să participe la viaţa reală a celor mici, nu să le ofere una iluzorie. Sau să meargă în parcuri, orăşele ale copiilor, săli de teatru sau de cinematograf, librării, terenuri sportive. Mi se pare o ofertă cu mult mai onestă, care nu promite mai mult decît poate da. Ar fi bine ca familiile generoase să se gîndească, înainte de a avea iniţiative enorme în privinţa copiilor abandonaţi, dacă pot face eforturi pentru ei pe termen lung, eforturi care înseamnă, dincolo de bani şi mîncare, preocupare şi afecţiune. 

Lucrul cel mai greu de oferit unui copil aflat în centrul de plasament, adică unui copil abandonat, este predictibilitatea viitorului. Certitudinea că va fi iubit şi protejat orice s-ar întîmpla, orice ar face. Fericirea familială, strict secvenţială, trăită de Crăciun nu-i va aduce decît îndoieli: dacă m-a luat o dată, mă va mai lua? Şi dacă nu, de ce? Şi dacă da, pentru cît timp? În ăst timp, adultul generos o dată poate s-a răzgîndit. Poate a uitat. Poate nu mai poate, pur şi simplu.   

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

petrol sonda foto shutterstock
Preţurile petrolului au crescut pentru a doua zi consecutiv
Preţurile petrolului au crescut miercuri pentru a doua zi consecutiv, cu peste 3 dolari pe baril, revenindu-şi după pierderile recente, deoarece dolarul american şi-a atenuat câştigurile.
Uraganul Ian. Foto captură Twitter
Uraganul Ian a lovit Florida cu rafale de vânt și inundații catastrofale. 2 milioane de oameni se află în calea lui VIDEO
Uraganul Ian a măturat miercuri sud-vestul Floridei însoțit de rafale de vânt de peste 150 km/oră, ploi și inundații.
comisia europeana
Protecţia avertizorilor de integritate: CE a trimis câte un aviz motivat României, Belgiei, Austriei şi Sloveniei
Comisia Europeană a trecut la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României, Belgiei, Austriei şi Sloveniei pentru netranspunerea integrală a „Directivei privind protecţia avertizorilor de integritate".

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.