Discuţii mici

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
Prostănaci de fiecare zi jpeg

Sînt o mută profesionistă. I-am admirat întotdeauna pe cei care pot să lege imediat o conversaţie cu străinii sau cu persoane prea puţin cunoscute. Pot să mimez o oarecare lejeritate în asemenea situaţii, însă cuvintele ies greu, frazele sînt poticnite şi mintea mi se blochează dureros pe tot felul de detalii. Sprîncenele unui partener de conversaţie, bluza de mătase – cu imprimeu cu roboţei mici, care se ţin de mînă – a fetei pe care abia am cunoscut-o... Toate lucrurile astea fie mă distrag definitiv dintr-o conversaţie cu cap şi coadă, fie mă fac să spun, zîmbind, lucruri serioase.

Am şi zile bune. Zile în care o vervă – indusă probabil de teama de a nu părea definitiv proastă – mă împinge să pot vorbi despre aproape orice, fie că mă pricep, fie că nu. Dar, vorba aia – la vreme, politică şi fotbal se pricepe – cică – oricine.

Eram, deunăzi, la o întîlnire cu cîţiva amici. Tot acolo, abia cunoscusem o pereche. Discuţia a ajuns cumva la subiectul viselor ciudate, al coşmarurilor extrem de reale; intraserăm cu toţii într-o stare tipică, de preadolescenţi la un foc de tabără, noaptea. Gata să ne speriem. Anticipînd cu plăcere momentele de groază închipuită. Dintr-una în alta, am ajuns să vorbim despre filme de groază. Al căror fan declarat sînt. Am început să povestesc cu poftă diverse ritualuri de exorcizare care sfîrşiseră prost, ba chiar mă chinuiam să schiţez, cît de plastic mă ducea, verbal, atmosfera de nesuportat din filmele de gen japoneze. M-am oprit, la un moment dat, brusc. Era evident că nu aveam succes. Noile mele cunoştinţe păreau oripilate şi dornice să scape cît mai repede de povara acestei conversaţii. „Să vedeţi filmul ăsta, merită“ – am mai zis, slab, şi m-am topit repede în murmurul conversaţional civilizat pe care-l întrerupsesem cu atîta patos.

E mai sigur să vorbeşti despre vreme. Nu răneşti nici o sensibilitate, nici un amor propriu, nimic. Nici nu pici de dezaxat în faţa unor necunoscuţi. Cine să se supere sau să se mire dacă ai constatat că e foarte cald azi? Sau că a plouat ieri cu găleata? Vorbeşti despre vreme, iar discuţia se poate muta la fel de lejer către vînzările de aer condiţionat, de pildă. Sau către boscorodeli că Apa Nova nu desfundă gurile de canal.

Dar dacă o discuţie despre vreme pare aşa de inofensivă, mă întreb, tot acum, de unde o fi ieşit, Dumnezeule, isteria asta a codurilor de tot felul? Nu-mi amintesc ca acum 10-15 ani să fi avut noţiunea acestor coduri, în ştirile despre vreme. Ploua, ningea, era secetă, atîtea grade cu plus sau cu minus, mă rog, ştiri despre vreme. De la o vreme, am impresia că nu mai ieşim din coduri. Galbene, verzi, roşii sau portocalii. Un nowcast de furtună. Aceste avertizări nowcast par cele mai haioase. E o chestie de bun-simţ, adicătelea. Te uiţi pe geam, sînt nori negri, plouă cu găleata şi – pac! – o avertizare: „Acum plouă.“ Isteria e gata. Toate jurnalele de ştiri vor începe cu asta.

Dar e normal. Apetitul public pentru starea vremii e uriaş şi merită exploatat. Ia gîndiţi-vă cum e cînd plecaţi din oraş, altundeva, prin ţară sau afară, în străinătate, şi daţi telefon acasă. Probabil că prima întrebare după cea în care sînteţi chestionaţi cum a fost drumul, va fi cea despre starea vremii. Iar după ce spui cum e vremea acolo, ţi se va da, de acasă, un raport complet al gradelor şi al norilor şi al limpezimii cerului din oraşul pe care tocmai l-ai părăsit. Din interesul nostru nemărginit pentru starea vremii s-au născut tot soiul de aplicaţii – pe telefoane şi pe site-uri specializate – şi diverse alerte şi puzderie de coduri. De vreme depinde şi cît de lin zboară un oarecare Ionescu de la Bucureşti la Viena, dar şi businessuri de milioane.

Aşa că, probabil, merită a se vorbi despre vreme. Nici nu ştiu dacă se mai poate cataloga a fi un small talk. O discuţie despre încălzirea globală, despre verile care nu mai sînt ca pe vremea noastră, despre o vreme care ne ţine pe toţi cu sufletul la gură, ca un meci de fotbal – n-are cum să fie o discuţie mică. Întotdeauna va fi prea cald, prea umed sau prea frig. Sau?

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

4 gripa jpeg
Deosebirea dintre gripă și răceală. Asemănări și diferențe ale celor două afecțiuni
Afecțiunile respiratorii au explodat în ultima perioadă ca urmare a variațiilor de temperatură. În cele mai multe cazuri, gripa și răceala sunt confundate, deoarece simptomele sunt asemănătoare.
poza 01 Colagen Carmen Bruma png
Tu știi care este colagenul preferat de Carmen Brumă?
Carmen Brumă, una dintre vedetele care dau trendul în materie de sănătate și frumusețe în România, împărtășește periodic în social media din rutina sa de fitness, dietă și suplimente.
canalizare vrancea
Cel mai mare proiect de infrastructură din Dâmbovița, la start. Rețea de apă și canalizare, cu fonduri europene
Firmele câștigătoare au primit ordinul de începere a lucrărilor în primul lot al celui mai mare proiect de infrastructură din județul Dâmbovița, în valoare de aproape 450 de milioane de euro, fonduri europene.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.