Vocabularul politic în Evanghelii

Publicat în Dilema Veche nr. 691 din 18-24 mai 2017
Vocabularul politic în Evanghelii jpeg

Cum se explică utilizarea unui limbaj cu terminologie politică în Evanghelii, avînd în vedere că dimensiunea mistică este preponderentă? De ce ne anunță Ioan Botezătorul întîi, apoi însuși Iisus că urmează să vină o „împărăție“, care este aproape sau deja între oameni? Dacă citim cu atenție preambulurile la propovăduirea lui Iisus în Evangheliile după Matei și Marcu, am putea identifica un titlu al unei ipotetice opere a lui Iisus din Nazaret: Euaggelion tes basileias tou Theou (Anunțarea împărăției lui Dumnezeu). Acesta este subiectul despre care tratează Iisus în discursurile și parabolele Sale. Cu toate acestea, de-a lungul textului Iisus se silește să arate ucenicilor, fariseilor și în cele din urmă lui Pilat că împărăția Sa nu este din lumea aceasta și că, deci, nu trebuie să aștepte de la El nici intervenție armată, nici chemare la luptă.

Tot în preambul figurează și scena ispitirii lui Iisus în deșert, în care Satana a încercat să-i propună împărățiile acestei lumi (la plural!) și slava lor în schimbul închinării. La Luca, fraza Satanei este surprinzător de explicită: „Ţie îţi voi da toată stăpînirea aceasta şi strălucirea lor, căci mi-a fost dată mie şi eu o dau cui voiesc“. De la început, deci, peisajul este plin de „împărății“, care au toate și un stăpînitor spiritual, căruia i-au fost date. Împărățiile acestea ale Satanei sînt însă cît se poate de reale, pot fi văzute dintr-un loc (munte) înalt, au slavă și pot fi stăpînite.

Primul răspuns posibil este trimiterea la contextul politico-religios al iudaismului, și anume așteptarea mesianică. Mesia trebuie să fie un rege și trebuie să restaureze regatul lui David. Apostolii Iacob și Ioan îmbină în lectura lui Iisus din Nazaret dimensiunea puterii spirituale cu cea politică, de aceea vor să stea de-a dreapta și de-a stînga Sa, așezîndu-se într-o ierarhie a puterii, iar cînd, în drumul lor cu Iisus spre Ierusalim, identificat probabil cu un marș triumfal, un sat din Samaria le refuză primirea, cei doi sugerează ca Iisus să cheme foc din cer pentru a nimici satul acela. Propunerea este șocantă pentru orice cititor contemporan și, de fapt, tot atît de șocantă pentru Iisus: „Iar El, întorcîndu-Se, i-a certat şi le-a zis: Nu ştiţi, oare, fiii cărui duh sînteţi? Căci Fiul Omului n-a venit ca să piardă sufletele oamenilor, ci ca să le mîntuiască. Şi s au dus în alt sat.“ Tipul acesta de confuzie între puterea spirituală și puterea politică s-a repetat adesea de-a lungul istoriei creștinismului, în reflexe de tip cruciadă. Dacă modelul politico-religios este la îndemîna tuturor contemporanilor lui Iisus și de aceea este primul cadru conceptual în care este citit mesajul lui Iisus, cu tot atîta energie Iisus se angajează să combată confuzia celor două puteri ca fiind esența falsificării binelui și deci principalul pericol spiritual. De altfel, regatul mesianic este și la originea conceptuală a înțelesului istoric al împărăției de o mie de ani din Apocalipsă și a tuturor concepțiilor și mișcărilor milenariste de-a lungul Evului Mediu pînă astăzi. Prin secularizare, milenarismul a contribuit la dezvoltarea gîndirii utopice și ideologice moderne și contemporane.

Al doilea răspuns ține de lectura alegorică proprie parabolelor. Adică „îm­pă­răția“ n-ar fi decît o imagine sau un simbol al existenței lui Dumnezeu și a oamenilor în Dumnezeu. De altfel, o întreagă școală istoriografică modernă a identificat împrumuturi din imaginarul imperial (André Grabar). Dar și în parabole, figura împărăției nu are multe de a face cu exercitarea puterii, este vorba mai degrabă de o masă, o cină festivă, eventual o cină de nuntă, un loc în care, chiar dacă ești invitat pe ultima sută de metri, primești o haină de nuntă. Împărații parabolelor oferă, dar sînt refuzați.

Mai rămîne să constatăm că împărăția care s-a apropiat este printre oameni sau înăuntrul oamenilor, ea este și acționează chiar dacă nu este vizibilă sau în vreun alt fel perceptibilă. Acest caracter invizibil este în contrast cu masivitatea împărățiilor lumești, care au soldați și armate, dar mai ales au elite tradiționale sau birocratice care știu să-și apere poziția în ierarhie. De aceea „împărăția“ nevăzută a lui Dumnezeu are nevoie de un antrenament al puterii de a vedea. Dar caracterul imperceptibil al acestei împărății face și mai greu de înțeles rostul vocabularului politic, care se completează cu teme ca libertatea, fraternitatea și libertatea.

Poate că ultimul răspuns trebuie să l căutăm în definiția aristoteliciană a omului: zoon politikon, omul ca ființă care se definește prin relațiile pe care le stabilește cu congenerii săi. Ceea ce-l deosebește pe om de restul regnului animal este această construcție intelectuală care-i permite să intre într-un sistem de relații atît de complexe și intime încît ajunge să formeze un corp cu grupul căruia îi aparține. Să acceptăm atunci că, pentru Iisus, dimensiunea socială a omului este esențială. Umanitatea lui nu se împlinește decît în relație cu aproapele. Pentru Iisus nu este împlinire mai mare decît dragostea, de la micul gest de compătimire sau de generozitate (a da cuiva însetat să bea sau cuiva înfometat să mănînce, sau a îngriji un rănit pe stradă, cum face bunul samarinean) pînă la cea care duce la sacrificiu („mai mare dragoste decît aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi“, Ioan 15, 13). Putem astfel înțelege că împărăția lui Dumnezeu stă în relaționarea dintre oameni, cu precizarea că această relaționare trebuie să se așeze pe un principiu nou: „Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul“ (Ioan 13, 34). Societatea pe care o propune Iisus implică o autonomizare a individului în sensul eliberării de dorința mimetică dintre indivizi și concentrarea întregului efort mimetic spre prototipul umanității îndumnezeite, Iisus Hristos. Evacuarea ierarhiei din societate nu se face pe cale exterioară, adică prin combaterea uneia vechi prin alta nouă. Nu este nevoie de înlocuirea legilor și de schimbarea cutumelor, ele devin de la sine caduce pe măsură ce fiecare individ aplică cele două porunci în care Iisus a rezumat toată legea și proorocii: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întîia poruncă. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.“ (Matei 22, 37-40). 

Petre Guran este dr. în istorie bizantină al École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est European al Academiei Române.

Foto: wikimedia commons

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.