Un moment… eminent

Publicat în Dilema Veche nr. 788 din 28 martie - 3 aprilie 2019
Elite la răscruce jpeg

La 4-5 februarie 2019 (și după opt secole de la întâlnirea sfîntului Francisc de Asissi cu sultanul Egiptului, Al-Kamil), Papa Francisc a devenit primul pelerin apostolic petrin în Peninsula Arabică. El a vizitat pastoral catolicii din Emiratele Arabe Unite, unde trăiesc peste o sută de naționalități diferite. Totodată, s-a rugat împreună cu imamul de Al-Ahzar, Ahmad Al-Teyyeb, cu care a cosemnat un document despre Fraternitatea umană pentru pacea mondială și conviețuire. Inedită a fost prezența fizică a Papei în matricea islamului. Altminteri, Sfîntul Scaun a inclus de mult în diplomația sa (și în rîndul instituțiilor pontificale) dialogul ecumenic și pe cel interreligios. Acest din urmă dialog e gîndit ca instrument de stabilire a celui mai mic numitor comun între cele mai recente monoteisme, prin alăturarea vocilor moderate din creștinism și islam. E sortit să arate unei lumi anxioase și complicate bazele avraamice ale unei minime armonii interreligioase. El își propune să federeze autoritățile religioase și personalitățile pacifiste din cele două lumi învecinate și adesea conflictuale. Să vadă, metaforic spus, partea plină a paharului. Ca și în cazul lui Ioan Paul al II-lea, care – acum 20 de ani – a reușit să facă prima breșă în aria ortodoxă postcomunistă la București, capitală a unui stat de cultură, limbă și tradiție latină, Papa Francisc a ales EAU pentru că acolo (ca și în Qatar) s-a dezvoltat o societate arabo-musulmană cosmopolită, modernă, orientată spre viitor, tradiționalist-moderată (în comparație cu alte state din zonă). În EAU, petrodolarii sînt investiți în arhitectură futuristă, dezvoltare durabilă, ecologie, investiții în străinătate, educație superioară și găsirea de soluții pentru economia post-hidrocarburi. E de văzut în acest pachet de opțiuni strategice și reflexul educației pe care elita locală a primit-o în universitățile de top din anglosferă.

Călătoria pontificală a durat o zi și jumătate și a produs emoție pozitivă. Am parcurs documentul semnat de cei doi lideri religioși, care va circula referențial în mediile academice, de presă și chiar în cele strict teologice din spațiul catolic și cel musulman. Deși pare expresia celui mai elementar bun-simț, textul a fost îndelung negociat bilateral. Bunul-simț al fraternității pan-umane a devenit o formă de curaj într-o lume agitată de terorism, extremism și radicalizare ideologică. De altfel, aceasta e ideea de bază convenită/reiterată la Abu Dhabi: Dumnezeu, Creatorul universului și al omului, e divinitatea păcii, a conviețuirii decente, a faptelor de caritate și al oricăror gesturi menite să prezerve integritatea singulară a creației Sale. Acest adevăr le impune tuturor credincioșilor o conduită fraternă, deschiderea spre dialog, conlucrarea pentru binele comun, compasiunea față de săraci, migranți și cei afectați de războaie, protejarea familiei ca loc al unei educații oneste, abținerea de la politizarea faptului religios și respectul mutual, într-o stare de spirit care exclude și condamnă violența de orice fel. Fanatismul și fundamentalismul desfigurează spiritul genuin al revelației monoteiste, tot așa cum materialismul, naționalismul și individualismul periclitează viitorul comunității umane.

Este pomenitul limbaj doar pretextul unor bune intenții idealiste, stropite cu apa de trandafiri a ceea ce numim wishful thinking? Cinicii de serviciu, realiștii disperării și cei care alimentează (conștient sau nu) teza că o ciocnire a civilizațiilor e inevitabilă sau chiar iminentă vor spune desigur că da. Dincolo de această barieră sceptică, sînt însă convins că declarația va produce ecouri profetice și roade observabile în timp, date fiind autoritatea morală a semnatarilor și difuzarea globală de care va beneficia. Buna înțelegere între toți oamenii – credincioși sau nu, din Orient și Occident, din nord și sud – în căutarea păcii universale? Greu de obținut ca atare, dar și imposibil de înlocuit printr-un scop mai înalt. Să recitim, creștinește, Fericirile…

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.