Teocraţia (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 667 din 1-7 decembrie 2016
Teocraţia (I) jpeg

Surprinzătoarea apropiere și apoi interacțiune dintre comunitățile creștine și curtea imperială romană în cursul secolului al IV-lea, iar apoi cvasi-contopirea dintre Imperiu și Biserică în secolele V, VI și VII, au dat naștere în interpretările teologice și istoriografice ale acestei realități conceptelor de teocrație (termen utilizat cu precădere în gîndirea protestantă și la Hegel, preluat de bizantinistul Steven Runciman), cezaropapism (originar dintr-o formulă juridică din secolul al XVIII-lea), simfonie bizantină (Serghei Bulgakov), teologie politică (Carl Schmitt și Erik Peterson) și Ortodoxie politică (Hans-Georg Beck). Pe de o parte a fost nevoie de aceste concepte pentru a înțelege cum și de ce s-a petrecut această osmoză, de ce a devenit creștinismul aproape consubstanțial cu Imperiul Roman, pe de altă parte, în mod inevitabil, istoriografia modernă a transpus preocupări și polemici contemporane contrase în aceste concepte asupra acelei epoci îndepărtate.

Termenul teocrație s-a încărcat cu conotații polemice începînd cu Reforma, iar Hegel l-a condamnat definitiv dîndu-i sensul de regim al alianței dintre tron și altar în monarhiile catolice dinaintea și din vremea Revoluției franceze. Ca regim politic, sensul a fluctuat între monarhie de drept divin și clerocrație sau ecleziocrație, putere lumească exercitată direct de preoți. În sens strict teologic, teocrația a însemnat providența lui Dumnezeu indiferent de forma de guvernămînt. Primul nivel de lectură derivă din formularea lui Flavius Jo-sephus (Contra Apionem, II, 164-165.), care mărturisește că a inventat termenul pentru a explica particularitatea politică a poporului lui Israel care a respins toate formele politice aristoteliciene pentru a recunoaște o conducere directă a lui Dumnezeu prin intermediul legilor revelate lui Moise. Al doilea nivel de lectură se datorează lui Lactanțiu, care vedea în tot ceea ce se întîmplă în istorie o expresie a guvernării directe și pedagogice a lui Dumnezeu. Dar, în mod inevitabil, teocrației ontologice a lui Dumnezeu asupra creației îi corespunde nu numai paradoxala îngăduire a răului, ci și binevoitoarea încurajare a binelui comunitar, pe care îl putem denumi anticipatoriu și bine public.

Dacă răul istoric este în mod limpede condamnabil moral, sau chiar descris ca dușmănie spirituală față de orice angajament moral, de unde caricaturizarea istoriografică a tiranilor de tipul Nero sau Caligula, binele public nu presupune mai puțin o ordine și mai ales o putere ordonatoare și dispensatoare a judecății terestre, înțelese ca reechilibrare oricît de iluzorie și relativă a lui jus suum. În acest sens, puterea politică, fără judecată partizană, este rînduită de Dumnezeu, deci în originea ei teocratică. De aceea recomandările Apostolilor Petru și Pavel sînt fără echivoc:

„Tot sufletul să se supună înaltelor stăpîniri, căci nu este stăpînire decît de la Dumnezeu; iar cele ce sînt, de Dumnezeu sînt rînduite. Pentru aceea, cel ce se împotriveşte stăpînirii se împotriveşte rînduielii lui Dumnezeu. Iar cel ce se împotrivesc îşi vor lua osîndă. Căci dregătorii nu sînt frică pentru fapta bună, ci pentru cea rea. Voieşti, deci, să nu-ţi fie frică de stăpînire? Fă binele şi vei avea laudă de la ea. -Căci ea este slujitoare a lui Dumnezeu spre binele tău. Iar dacă faci rău, teme-te; căci nu în zadar poartă sabia; pentru că ea este slujitoare a lui Dumnezeu şi răzbunătoare a mîniei Lui, asupra celui ce săvîrşeşte răul. De aceea este nevoie să vă supuneţi, nu numai pentru mînie, ci şi pentru conştiinţă. Că pentru aceasta plătiţi şi dări. Căci (dregătorii) sînt slujitorii lui Dumnezeu, stăruind în această slujire neîncetat. Daţi deci tuturor cele ce sînteţi datori: celui cu darea, darea; celui cu vama, vamă; celui cu teama, teamă; celui cu cinstea, cinste.“ (Romani 13, 1-7)

Este însă această recomandare spirituală suficientă pentru a taxa creștinismul drept teocratic? Nici o doctrină spirituală din istoria omenirii nu a propagat deschis revolta, ci cel mult rezistența interioară, retragerea. Imperiul Roman, prin ambiguitatea sa constitutivă care deghiza un sistem de facto monarhic în instituții republicane, îngăduise metamorfozarea religioasă a împăratului oarecum în paralel cu rolul lui instituțional. Astfel, creștinii se puteau defini ca buni cetățeni, acceptînd ordinea civilă, chiar dacă refuzau ceremoniile cultice adresate împăratului. Desăvîrșirea evoluției imperiului spre monarhie aștepta un ultim imbold, de natură filosofică și metafizică.

În același timp, comunitățile creștine, proiectîndu-se într-o ideală unitate de credință, lungă vreme marginale societății romane, din cînd în cînd de-a dreptul clandestine, aveau vocația de a forma un univers aparte și în orice caz de a aspira către o formă de agregare pe care încă Evangheliile o numiseră monarhie cerească (folosind chiar cuvîntul tehnic din limba greacă pentru monarhie: basileia ton ouranon sau basileia tou theou). Textele sînt atât de exacte terminologic încît îl numesc pe împăratul roman kaisaros, pe monarhul iudaic și pe cel divin basileus, iar pe monarhii evrei contemporani tetrarhi. Echivalența între cei doi termeni este însă evidentă și conștientizată de publicul Evangheliilor de vreme ce, atunci cînd Pilat le spune arhiereilor „Iată regele vostru“, aceștia răspund că nu au alt rege decît pe împăratul (Ioan 19, 14-15).

Arhiereii prezintă vinovăția lui Iisus ca fiind de natură politică, aceea de revoltă și uzurpare. Interogatoriul lui Iisus de către procuratorul Pilat abordează deschis această tematică:

„Tu eşti împăratul (basileus) iudeilor? Răspuns-a Iisus: De la tine însuţi zici aceasta, sau alţii ţi-au spus-o despre Mine? Pilat a răspuns: Nu cumva sînt iudeu eu? Poporul Tău şi arhiereii Te-au predat mie. Ce ai făcut? Iisus a răspuns: împărăţia (basileia) Mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăţia Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu predat iudeilor. Dar acum împărăţia Mea nu este de aici. Deci i-a zis Pilat: Aşadar eşti Tu împărat? Răspuns-a Iisus: Tu zici că Eu sînt împărat.“ (Ioan 18, 33-37)

Două complemente circumstanțiale de timp și de loc anulează negația aparentă din „acum împărăția mea nu este de aici“ sau, de fapt, deschid spre două ipoteze afirmative: acum împărăția mea este acolo, adică în ceruri sau atunci (un viitor eshatologic, milenarist sau poate istoric?) împărăția mea va fi aici, adică și în lumea istorică. Distincția între cele două împărății este introdusă, astfel încît ele nu pot intra în coliziune directă în circumstanța puterii lui Pilat asupra Iudeii, dar nu e nici absolută, nici definitivă. Fraza de debut a kerygmei, „Pocăiţi-vă, căci s-a apropiat împărăţia cerurilor“, anunță, dimpotrivă, competiția fundamentală dintre cele două împărății. Urmează deci să descoperim cum și cît captează istoria din această prezența enigmatică a împărăției cerești.

Luca 3, 1: În al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cînd Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod, tetrarh al Galileii, Filip, fratele său, tetrarh al Itureii şi al ţinutului Trahonitidei, iar Lisanias, tetrarh al Abilenei.

Păstrăm traducere termenilor grecești basileus, basileia, prin împărat, împărăție pentru respecta ediția sinodală a Scripurilor. De altfel, în limba română distincția nu e posibilă întrucît nu se concepe o împărăție care să nu fie monarhie. 

Petre Guran este dr. în istorie bizantină al École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est European al Academiei Române.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Belgrad și fiorul balcanic
Și mie mi-a plăcut la Belgrad, am regăsit aici „fiorul balcanic” de care m-am îndrăgostit.
E cool să postești jpeg
Negustorii de timp
„Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”
p 20 Leviatan jpg
Pe urmele lui Iov
În Biblie, însă, realul nu se reduce la o lume plană, somnolentă, cufundată în necazuri, în nevoi, în cotidian.
Theodor Pallady jpeg
Prietenii latini ai Bizanțului
Împărțirea tîrzie a Imperiului Roman între Orient și Occident n-a subminat unitatea Bisericii creștine, cel puțin pînă la Marea Schismă din 1054, agravată ulterior prin Cruciada a IV-a și eșecul sinoadelor unioniste de la Ferrara-Florența.
Vake Park, Tbilisi City, Georgia Country, autumn Season 05 jpg
Toamnă tristă
Printre blocurile din cartier, vîntul spulberă frunzele care, din cauza secetei, se amestecă rapid cu praful străzii și cu molozul rezultat în urma nenumăratelor și interminabilelor lucrări la infrastructură.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Școlile din Texas le oferă gratis părinților truse DNA pentru ca copiii acestora să poată fi mai ușor identificați în cazul în care vor fi împușcați sau desfigurați în vreun atentat la școală. Orice, numai să nu interzică armele.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce mai zice gura lumii?
Am dat acest șir nesfîrșit de exemple pentru că alte vieți nu cunosc, dar gura lumii e aceeași pentru toți, iar mie mi-a păsat de ea peste măsură.

Adevarul.ro

Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.
Centura Vâlcii zona pe unde ar urma să treacă văzută din dronă Sursă colaj YouTube 19Railtrain95 mp4 thumbnail png
„Centura Vâlcii”, paralelă cu DN7 / E81: o altă legătură între Râmnicu Vâlcea și Autostrada Sibiu-Pitești
O nouă centură menită să ocolească municipiul Râmnicu Vâlcea, aflată la faza de proiect, menită să lege orașul de Autostrada Sibiu - Pitești, urmează să fie construită de Consiliul Județean Vâlcea.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.