Religia la breaking news

Publicat în Dilema Veche nr. 674 din 19-25 ianuarie 2017
Religia la breaking news jpeg

Ce schimbare faţă de acum cîţiva ani în situaţia europeană a religiei! La începutul noului secol (şi mileniu), religia părea că acceptase să se „privatizeze“. Avea o prezenţă moale, discretă, polimorfă, adesea modelată după gustul reţetelor individuale. În societatea mare, glasul ei era firav, delicat. Secularizarea, corectitudinea politică, uitarea păreau să-i vină în curînd de hac. Cel puţin după analiştii fenomenelor sociale, care constatau că ea devenise preponderent treaba insului sau a comunităţii mici de cult. Că era căutată pentru confortul psihic şi moral pe care îl oferea, ca un căuş cald asigurat de un transcendent binevoitor, chiar dacă adesea vag. Blîndă, domestică, introvertită, religia invoca Alteritatea mai ales pentru a-i folosi prestigiul în buna aşezare a vieţii de aici. „Recentrarea pe lume şi om“, adaptarea divinului la nevoile umanului, o cheie de succes în „realizarea personală“: iată care erau principalele atuuri ale religiei în Occidentul tîrziu modern. În 2000, o anchetă asupra pluralismului moral şi religios în Europa a trebuit să renunţe la întrebarea privind noţiunea creştină de mîntuire. O treime din cei chestionaţi n-au înţeles despre ce era vorba.

De cîţiva ani, chipul social al religiei s-a schimbat în mod dramatic. Ea a dat buzna în spaţiul public. Dă teribile bătăi de cap decidenţilor europeni. Nu se mai lasă asimilată unor convingeri private, nici catalogată printre tăcute şi trecute valori culturale. Pune faţă în faţă mari religii ale lumii, fiecare cu bagajul ei de doctrină, de traseu istoric, de imagine a societăţii. Religia are tonuri tari, sonore, răscolitoare pentru mentalitatea lumii occidentale. Tonuri grave, precum tema persecuţiilor şi a refugiaţilor din motive religioase. Tonuri îngrijorătoare, ca problema grupurilor neinserate în disciplina civică a ţării-gazdă: comunităţile turce din Germania, permeabile la ideologia dictatorial-islamistă a lui Erdogan, coloanele greu administrabile de migranţi, milioanele de musulmani din periferiile franceze (François Fillon, candidat la preşedinţia Franţei, vorbea chiar mai larg despre necesitatea „unui control administrativ strict privind cultul islamic atîta vreme cît ancorarea lui în Republică nu se va fi încheiat“). Mai teribil, religia are tonuri de violenţă criminală, împroşcate de grupările extremismului islamist şi de dictaturi din Orientul Mijlociu, ceea ce dă apă la moară temei conflictului între civilizaţii, ortodoxiei oficiale din Rusia lui Putin, tentaţiilor europene către izolaţionism.

Dar izbucnirea religiei în spaţiul public are / poate avea şi tonuri promiţătore. Datorită crizei, vocile responsabililor religioşi capătă relief, audienţă în-tr un cerc mai larg decît cel al comunităţii credincioase. François Fillon s-a adresat, de pildă, episcopilor Franţei, cei care, în octombrie 2016, publicaseră un „Strigăt de alarmă“ privind fracturile societăţii franceze. Ei pledau pentru necesitatea de a regîndi laicitatea, de a produce o „laicitate ospitalieră“ unde religia / religiile să fie ascultate, unde ele să participe la dezbaterea problemelor de societate. Capătă de asemenea un spor de mediatizare colocviile între creştini, evrei şi reprezentanţi ai islamului participant la democraţie. Se cercetează acolo ceea ce face concordanţa religiilor, se aminteşte datoria credinţelor de a se degreva de construcţiile ideologice care le sufocă spiritul, se testează acolo beneficiul întîlnirii dialogale a religiilor.

Pe urmă, într-un Occident care caută să-şi afirme mai apăsat identitatea, creştinismul revine în atenţia societăţii drept filon formativ al Europei. Apare astfel posibilitatea ca el să fie cercetat, cunoscut, interpretat mai cu atenţie şi cu sîrg. E de sperat ca grija identitară să nu adumbrească seva lui de universalitate. E de aşteptat ca nu lecturile integriste, închise să predomine, ci cele sensibile la ecumenismul Duhului.

În sfîrşit, izbucnirea religiei în spaţiul public arată ce important este ca societatea mare să recupereze cultura religioasă. În confruntarea cu islamul, se simte astăzi lipsa instrumentului cu care Occidentul să se raporteze la nordul realului, la transcendenţa Lui mobilizatoare, în care toate religiile îşi au raţiunea de a fi. Pe de altă parte, islamismul agresiv este şi el tot produsul unei inculturi religioase. Ea e cea care schimonoseşte aşa de uşor credinţa în fanatism, în scenariu totalitar, criminal. Ea e cea care dă divinului statutul brut de dictator. Prima ignoranţă, pentru care credinţa a ajuns doar convingere individuală ori de grup restrîns, e de tip flasc. A doua e de tip îngheţat. Dar ambele mundanizează religia, ambele restrîng statura omului la măsura unei lumi închise. Recuperarea culturii creştine, a culturii religioase în genere poate fi dificilă, problematică, dar poate da o nouă respiraţie Europei. Conjunctural vorbind, recuperarea e cerută de conflictul cu islamismul agresiv. Dar, în mod „absolut“, ea e cerută de statutul omului, fiinţă definită prin capacitatea de a creşte, de a se depăşi, deschisă spre un altul. Fără o cultură spirituală vie, îndrăzneaţă, creatoare, credinţa însăşi riscă să devină conformistă, lipsită de gust pentru transcendent, fără detentă verticală. Omul riscă să-şi caute sensul într-o lume plată, sub „un cer potrivit cu părerile lui“.

Un cer întrucîtva – doar întrucîtva – asemănător a descris Swedenborg în debutul viziunilor sale din cartea Despre înţelepciunea iubirii conjugale. O sumă de înţelepţi adunaţi din toate colţurile pămîntului sînt poftiţi de un înger să arate cum îşi închipuie ei starea de fericire angelică. Unii cred că ea constă în posibilitatea de a obţine o ştiinţă desăvîrşită, prin discuţii şi sfaturi fără limită de timp. Alţii optează pentru neîncetate celebrări ale divinului în compania patriarhilor. Altă ceată vorbeşte despre grădina Paradisului şi frumuseţile ei. Pe scurt, toţi îşi închipuie starea transmundană potrivit unei forme date, gata făcute, familiare. Insensibili faţă de exaltanta ruptură de nivel la care sînt îndemnaţi, ei o modelează prin perpetuarea unor activităţi şi imagini de aici. Nu par să aibă gust pentru dinamica credinţei, captivată de imprevizibilul lui Dumnezeu, atrasă de noutatea Lui de necuprins. După ce toţi îşi expun opiniile, îngerul decide: „Să le alcătuim aşadar un cer potrivit cu părerile lor“. Iar Swedenborg insistă asupra senzaţiei de platitudine sufocantă, de capacană pe care toţi aceşti oameni o au după ce petrec cîteva zile în „cerul potrivit cu părerile lor“. „Sîntem aici abia de trei zile… şi avem neîncetat în faţa ochilor veşnicia plictiselii care ne aşteaptă.“ Parabola – transparentă – arată ce riscă să devină religia cînd raportul cu divinul e conceput după criteriile închise ale lui „aici“: o enormă plictiseală. 

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase. Cea mai recentă carte publicată e Modelul Antim, modelul Păltiniş. Cercuri de studiu şi prietenie spirituală, Humanitas, 2015.

Foto: wikimedia commons, Em. Swedenborg

Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Belgrad și fiorul balcanic
Și mie mi-a plăcut la Belgrad, am regăsit aici „fiorul balcanic” de care m-am îndrăgostit.
E cool să postești jpeg
Negustorii de timp
„Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”
p 20 Leviatan jpg
Pe urmele lui Iov
În Biblie, însă, realul nu se reduce la o lume plană, somnolentă, cufundată în necazuri, în nevoi, în cotidian.
Theodor Pallady jpeg
Prietenii latini ai Bizanțului
Împărțirea tîrzie a Imperiului Roman între Orient și Occident n-a subminat unitatea Bisericii creștine, cel puțin pînă la Marea Schismă din 1054, agravată ulterior prin Cruciada a IV-a și eșecul sinoadelor unioniste de la Ferrara-Florența.
Vake Park, Tbilisi City, Georgia Country, autumn Season 05 jpg
Toamnă tristă
Printre blocurile din cartier, vîntul spulberă frunzele care, din cauza secetei, se amestecă rapid cu praful străzii și cu molozul rezultat în urma nenumăratelor și interminabilelor lucrări la infrastructură.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Școlile din Texas le oferă gratis părinților truse DNA pentru ca copiii acestora să poată fi mai ușor identificați în cazul în care vor fi împușcați sau desfigurați în vreun atentat la școală. Orice, numai să nu interzică armele.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce mai zice gura lumii?
Am dat acest șir nesfîrșit de exemple pentru că alte vieți nu cunosc, dar gura lumii e aceeași pentru toți, iar mie mi-a păsat de ea peste măsură.

Adevarul.ro

Noi investiţii în domeniul schiabil din Poiana Braşov FOTO Primăria Braşov
Destinații de vis pentru minivacanța de 1 Decembrie, în România. Unde te poți relaxa
Doar câteva zile ne mai despart de 1 Decembrie, zi liberă legală, ca și 30 noiembrie, când se sărbătorește Sfântul Andrei. Iată câteva destinații ce merită luate în calcul pentru această minivacanță.
Trenul regal FOTO Inquam Photos / Ovidiu Iordachi
„Șpriț și lăutari” în Trenul Regal de Ziua României. Casa Regală: Este o blasfemie
Trenul Regal a fost închiriat pentru o petrecere de 1 Decembrie, cu „zaiafeturi și lăutari”, la un preț de 500 de euro pe persoană, ceea ce a stârnit indignarea Casei Regale.
facturi
Cardurile de energie în valoare de 1.400 de lei: cum pot fi obținute și ce se poate cumpăra cu ele
Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a explicat mecanismul prin care românii vor putea folosi cardurile de energie în valoare de 1.400 de lei, acordat în două tranșe populației vulnerabile.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.