Persistenţă

Publicat în Dilema Veche nr. 288 din 20 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mîndria de a persista e specifică românilor. Persistăm în propriul spaţiu, slab statalizat. În mitologia pe care i-am asociat-o. În erorile trecutului, pe care le idealizăm şi le repetăm impenitent, seduşi de puterile magice ale "continuităţii". Scopurile istorice nu există pentru noi. În genetica noastră funcţionează doar programul de supravieţuire. Interesant e că supravieţuirea " ca unică miză a interacţiunii colective " poate contrazice vieţuirea însăşi. Vrem să rămînem aici, oricum. Ne preocupă continuitatea, dar nu şi calitatea sau direcţia ei. Am moştenit doar tenacitatea de a orbecăi instinctual prin geografie: dar divin, noroc chior, accident inexplicabil. Poate că în trecutul nostru distant n-am avut de ales altă soluţie menită să atenueze faimoasa "teroare a istoriei". Nu şi acum, în secolul XXI, la peste 150 de ani de construcţie "naţională" şi pretinsă modernizare. Generaţia lui Eliade, care a consacrat această nefericită expresie, poartă vina de a fi propus, astfel, cea mai perfidă schemă de autosabotare. Nu există vreo scuză mai laşă pentru neîmplinirile unui popor decît această stupidă "teroare a istoriei". Ea răsfaţă toate viciile, ambalează indulgent toate eşecurile, caută, iresponsabil, să justifice retroactiv toate nemerniciile. Cantitatea de teroare istorică este matematic egală pentru toate grupurile umane constituite sau nu în stat. Nu se află pe faţa pămîntului vreo etnie scutită de invazii, ocupaţii durabile, anexări, dezmembrări teritoriale, umilinţe, înfrîngeri militare, spolieri economice, molime, catastrofe naturale, revoluţii sau conflicte civile. Trebuie să fii oligofren, adică mai mult decît ignorant, pentru a crede, sincer, că numai "ai tăi" au suferit, şi să mai faci din acest privilegiu negativ o formă de elecţiune cu aere mesianice. Numai cineva aflat pe altă lume, făcută din închipuiri, poate asimila o asemenea farsă explicativă. Multe seminţii caută ţapi ispăşitori printre vecini, mai ales dacă merg la război. Nici una nu progresează însă dacă se mulţumeşte, ca noi, să "persiste". Ruşii şi-au camuflat complexul de inferioritate într-unul de superioritate. Noi ne deghizăm sentimentul inferiorităţii într-un complex de persecuţie. N-am nevoie de rapoarte academice pentru a constata cît de jalnic răspîndită este această mentalitate de milog şmecher, care deturnează atenţia celorlalţi, dinspre neghiobia personală spre trista lui soartă de victimă calificată. Prin meseria mea, întîlnesc zilnic mulţi români. Mai toţi poartă acelaşi mesaj injectat în creier prin şcoală, familie, prin propagandă, presă şi prin obişnuinţă. Sîntem nedreptăţiţi, discriminaţi, defavorizaţi, uitaţi, trecuţi cu vederea, ameninţaţi, dispreţuiţi, expulzaţi, închişi sau persecutaţi pentru că sîntem români. Nu pentru că sîntem nesimţiţi, neciopliţi, obraznici, mincinoşi, hoţi, leneşi, prost pregătiţi şi grei de cap. Doamne fereşte de aşa ceva! Nu, orice belea ni se trage din identificarea noastră şovină cu o specie aprioric detestată, nedrept cazată în Orientul de care nu vrem s-auzim, hăituită cu şarje xenofobe, marginalizată rasist " şi unde? În inima acestui "Occident" care se declară "civilizat"! De ce vă mai miraţi că " după cum judicios observa chiar şeful statului " brandul României este ţiganul violator Mailat sau infractorul Crulic, prefăcut în erou al pătimirii noastre pe linia Slavici-Coşbuc-Goga? Atitudinea noastră de cerşetori în tinda lui Dumnezeu " numai El, drăguţul, ne înţelege şi ne ajută! " e deja cunoscută, odioasă şi jenantă la intersecţiile oricărei capitale din UE. Un preot român din Italia, intervievat de cotidianul Avvenire pe tema contra-exodului românesc din peninsulă (şomerii se întorc acasă), comitea un lapus linguae plin de semnificaţie. "Nu uitaţi " le spunea el reporterilor " că sîntem o insulă creştină într-o mare slavă"... Se vede treaba că am rămas singurii care persistă în creştinism, salvarea umanităţii, restul lui Israel...

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
De ce unii localnici din nordul Angliei ajung să ofere moșteniri regelui Charles atunci când mor
Ce îl leagă pe un fost miner și republican de-o viață de regele Charles al III-lea? Răspunsul surprinzător, așa cum a relatat The Guardian, este că averea fostului miner face parte acum dintr-un fond care generează venituri private pentru monarh.
image
Fenomen inedit în Vârtop: aurora boreală albastră a luminat seara în Apuseni FOTO VIDEO
Un fenomen inedit a fost surprins de un turist în Staţiunea Vârtop din Munţii Apuseni, joi seara. Aurora boreală a luminat seara, pentru câteva minute, printre nori, şi a fost imortalizat de un fotograf amator.
image
Pericolele care îi pândesc pe români într-o destinație exotică de lux. „Paza bună nu e suficientă ca să treacă primejdia”
Tot mai mulți români cu bani aleg destinații exotice, însă unele implică anumite riscuri. O familie de români a aflat acest lucru pe propria piele, iar la final părinții au aflat că cei doi copii ai lor s-au aflat într-un pericol imens, fără măcar ca ei să bănuiască.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic