Patrimoniu controversabil

Publicat în Dilema Veche nr. 217 din 13 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Conferinţa "Patrimonii controversate", organizată de tînăra echipă a Centrului pentru Arhitectură Contemporană (KEK), condusă de Balint Kadar, mi-a prilejuit întîlnirea cu problemele legate de edificiile trecutului, aşa cum sînt ele întîmpinate de colegii arhitecţi maghiari în contruntarea conflictuală cu dezvoltarea prezentă a oraşelor lor. Este adevărat că tema predilectă pentru ei a reprezentat-o moştenirea arhitecturii moderne, aproape complet neprotejată de aceleaşi legi care acoperă patrimoniul mai vechi. Dar cred că, din experienţa maghiară, sînt lucruri care ar trebui să le dea de gîndit şi arhitecţilor români - practicanţi ai noului şi conservatori ai monumentelor, deopotrivă. Căci, iată, şeful direcţiei de patrimoniu de la Budapesta ne spunea că există două extreme la fel de periculoase pentru soarta monumentelor istorice: prima este foamea insaţiabilă de construcţie nouă, neîngrădită, în calea căreia clădirea veche - monument sau nu - se află, nu din voia ei. A doua extremă, la fel de periculoasă însă, este inflexibilitatea conservatorilor, care cred că trecutul trebuie să rămînă intangibil în perpetuitate. Între cele două extreme, flexibilă şi de o parte şi de cealaltă, negociată spre cîştigul mutual (a win-win situation, cum se spune astăzi în romgleză), trebuie să se afle situaţia în care proprietarul de teren şi/sau edificiu monumentalizabil, pe de o parte, înţelege să cedeze o cotă din legitima sa exercitare a dreptului de proprietate, şi gardianul interesului public, pe de altă parte, care înţelege să aducă un ce profit pentru proprietar, la schimb cu păstrarea integrală sau parţială a monumentului, pe care el o reclamă de la acest proprietar. Negociere flexibilă, aşadar, întru conservarea, în interes public, a unui bun patrimoniabil şi, vorba legii, imobil. Dar ce înseamnă, potrivit tinerilor mei colegi budapestani, "patrimoniu controversabil"? Pentru ei, este vorba în primul rînd despre arhitectura edificată de regimul comunist. Pe ea o redescoperă ei acum, nu fără o oarecare emoţie, ca nefiind în întregime damnabilă; dimpotrivă: cerinţa lor este aceea ca, dincolo de blamul ideologic care o ţine încă într-un soi de carantină estetică, cele mai reprezentative edificii ale perioadei să fie şi ele protejate de legea de protecţie a monumentelor istorice. Pentru că, parafrazînd titlul unei prelegeri, aceste edificii "comuniste" sînt prea bătrîne spre a mai fi refolosite şi, parcă, prea tinere spre a fi protejate. Într-adevăr, pare că nu ne putem gîndi să protejăm - încă? - acea Casă de cultură a sindicatelor de la Suceava, o lucrare de forţă a celui mai activ promotor al naţional-comunismului arhitectural care a fost Nicolae "Gipsy" Porumbescu, sau deliranta sa judeţeană de partid/prefectură de la Satu Mare (1987). Arhitectura perioadei comuniste nu este în întregime "comunistă". Fireşte, clădirile construite în acest spirit, precum edificiile centrelor civice din municipiile reşedinţe de judeţ ale României, exprimă, multe dintre ele, cerinţele de temă din acea epocă: edificii ale puterii comuniste. Nu este nici un dubiu la ce folosea tribuna plonjată peste piaţa - goală, dar civică - de la Satu Mare. Nu avem dubii în a înţelege că pieţele civice din faţa lor erau goale, cu excepţia "vizitelor de lucru" cu care teroriza Ceauşescu judeţele. Atunci, ele se umpleau cu anasîna. O singură excepţie: 1989, cînd lumea s-a strîns de bunăvoie în pieţele civice pentru - "a fost sau n-a fost?" - Revoluţie. Dar arhitectura industrială de bună calitate era doar în chip secund ideologică, la fel, ansambluri întregi de locuinţe colective. Unele ansambluri sau edificii au fost, în felul lor şi la timpul lor, experimente reuşite sau bune exemplificări ale spiritului vremii. Nu este foarte dificil să dăm exemple de cea mai bună calitate, exemple care, cu toatele, fac să privim visători la degenerescenţa arhitecturilor echivalente lor, din prezent. Nu ne este foarte greu să observăm că puţine edificii de birouri (A-class office buildings) pot fi comparate cu judeţeana de partid de la Ploieşti, a lui Cezar Lăzărescu, sau cu cea de la Reşiţa. În privinţa clădirilor culturale, nu avem ce cu ce compara; barem aici e mai simplu, căci nu s-au mai făcut după 1989 nici bune, nici rele. Dar putem compara locuinţele şi, dincolo de enormul cîştig al proprietăţii private, nu putem să nu observăm că blocurile anilor ’60 sînt incomparabil mai bine făcute decît cele ale anilor ’80 şi după. Arhitectura locuinţei private de după 1989 este atît de retardată în relaţia ei cu terenul, cu vecinătăţile şi, mai ales, cu estetica proprie programului, încît este inutil să mai pierdem vremea comparînd-o cu echivalentul ei - să zicem - interbelic; şi atunci, observăm că locuinţa urbană se reîntoarce spăsită la bloc, dar la un bloc inept, apter şi caraghios, atunci cînd îl comparăm, vai, chiar şi cu "blocurile comuniste". Prin urmare, avem şi noi, bogdaproste, "patrimoniu controversat"! Prima problemă este aceea că el nu este, încă şi încă, patrimoniabil în sens legal. Şi pe bună dreptate: bătălia se duce acum, pe toate fronturile şi cu toate armele, pentru păstrarea patrimoniului aristocrat şi a celui înalt-burghez (upper middle class), pentru că el are valoarea de piaţă cea mai mare şi valoare simbolică mai puţin contestată. Ştim cu toţii şi vedem că şi protecţia monumentelor are caracter de clasă. Cu alte cuvinte, dacă a fost construită de aristocraţie, pentru aristocraţie, cutare arhitectură va găsi, cel puţin în rîndurile descendenţilor acesteia, apărători înfocaţi (fireşte, şi moştenitori pe măsură). Acolo se va consuma toată ardoarea şi tot dragul de trecutul edificat. Dacă însă a fost făcută în perioade nefaste, pentru scopuri care astăzi sînt - pe bună dreptate - blamabile şi blamate, arhitectura acestor perioade (şi nu mă refer aici doar la cea comunistă) nu mai poate fi apărată. Pînă va veni vremea să ne amintim că am avut arhitectură modernă de bună calitate în perioada postbelică - acea "arhitectură paralelă" (celei oficiale) de care vorbea Radu Drăgan într-unul din primele numere din 1990 ale revistei Arhitext - ea va fi, probabil, extinctă. Cîte vreun ministru mai înfocat pune să se scoată stelele din decoraţia Casei Scînteii (măcar pînă află că stelele respective au fost mai înainte masonice, şi abia apoi comuniste); vreun dezvoltator pune mîna pe şi demolează complet Tricodava, ansamblul nu lipsit pe alocuri de calităţi patrimoniabile, din Drumul Taberei (Bucureşti). Probabil că şi Apaca - deşi este posesoarea unor clădiri industriale de cea mai bună factură - va fi condamnată curînd drept uzină comunistă ce a fost. Pe ele nu le plînge nimeni. Nimeni nu consideră, la noi, acest patrimoniu, patrimoniabil. Nimeni nu vede, în arhitectura defunctului regim comunist, ceva de salvat. În afară, fireşte, de edificiile puterii politice şi administrative, care o duc cu toatele excelent, de la prefecturile judeţene la Casa Republicii/Palatul Parlamentului, cea cu NATO summit şi cu botezurile şi cu nunţile mafioţilor ot anii ’90...

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.