O călătorie spre Eden

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg

Cea mai recentă apariție în colecția „Biblioteca medievală“ (Polirom), inițiată acum 15 ani și coordonată de Alexander Baumgarten, ne propune un text cu un profil inedit față de cele publicate pînă acum. Alături de fundamentale tratate filozofice și teologice, de comentarii la autori antici și de literatură medievală, avem pentru prima dată în limba română Călătoria Sfîntului abate Brendan (Navigatio Sancti Brendani abbatis): o relatare a căutării Paradisului terestru în tradiția creștină irlandeză din secolele VIII-IX. Ediția, îngrijită cu remarcabilă competență și minuție de Emanuel Grosu, beneficiază de introducerea semnată de profesorul Corin Braga, o incursiune pasionantă în tipologia genurilor narative hibernice, dintre care immram (peregrinare pe mare în căutarea insulelor magice) și echtra (aventură ce implică descinderea în lumea subpămînteană) se împletesc în interpretarea creștină a mitologiilor celtice reprezentată de Călătoria abatelui Brendan. Sîntem invitați, astfel, să parcurgem nu un text medieval printre altele, ci unul care îl are drept protagonist pe Sfîntul Brendan din Clonfert (488-581 sau 484-577), care, alături de mai cunoscutul Sfînt Patrick, face parte din panteonul Irlandei creștine. Călătoria sa în căutarea Paradisului terestru, la extremitățile occidentale ale apelor ce înconjoară insulele britanice („contra occidentalem plagam“), a cunoscut o mare difuzare de-a lungului Evului Mediu: de la cele 141 de manuscrise pînă la variantele în anglo-normandă, în dialect toscan sau venețian, în franceza veche sau în versiunea catalană a faimoasei Legenda aurea.

În studiul publicat ca postfață, Emanuel Grosu subliniază ecoul extraordinar pe care expediția irlandeză l-a avut peste secole, inclusiv în registrul geografic al hărților care își propuneau redarea cît mai completă a lumii pămîntene (s-a ajuns pînă la refacerea acestui traseu în secolul al XX-lea pentru a demonstra că abatele a fost primul european care a atins coastele Americii!), însă insistă pe bună dreptate asupra încadrării lucrării în zona care îi este proprie: „Navigatio… rămîne povestea unei călătorii imaginare, o parabolă, o ficțiune care, orientată etic și dogmatic, modifică scopul inițial (entertainment) al legendelor irlandeze pe care le sintetizează“ (p. 249). Avem, așadar, un document de primă importanță care atestă fascinația persistentă asupra creștinilor a Paradisului în care primii oameni au fost creați și din care au fost alungați după cădere.

Cititorii frumoasei istorii scrise de Jean Delumeau (Le Jardin des délices, 1992, tradusă de Horațiu Pepine în colecția „Istoria ideilor“ coordonată de H. R. Patapievici la Editura Humanitas, 1997), care parcurge principalele momente ale credinței în existența misterioasă, aproape inaccesibilă, dar mereu iscoditoare a Edenului terestru, vor găsi în Călătoria abatelui Brendan o lectură îmbogățitoare. Întîi, pentru că povestea reflectă versiunea irlandeză a creștinismului, incluzînd elemente și scheme narative celtice care își păstrează vigoarea, chiar și supuse unei resemnificări. Dar și pentru că în construcția acestei aventuri inițiatice de șapte ani, cu popasuri fantastice, care reflectă însă perioadele liturgice creștine, se poate observa circulația motivelor și ideilor ce redau respirația spirituală a întregului spațiu creștin: din Egiptul anahoreților pînă în nordul Africii augustiniene și apoi în insulele britanice. Toate marile date ale tradițiilor canonice și apocrife se întîlnesc în Navigatio: Macarie Romanul și Pavel Tebeul, Viziunea sfîntului Pavel (secolul al III-lea) și Fiziologul latin, Augustin și Isidor de Sevilla, simbolismul creștin al mării, vîntului și corăbiei, prinse într-o tramă presărată cu alegorii. Dincolo însă de deliciile erudite, pe care textul le prilejuiește și la care editorii săi ne îmbie copios, Călătoria Sfîntului abate Brendan are farmecul inconfundabil al aventurilor medievale inspirate de geografia mitică a celților. Este o odisee nordică în cheie creștină, care vorbește despre căutarea Paradisului ca redobîndire a identității pierdute.

Bogdan Tătaru-Cazaban este cercetător al Institutului de Istorie a Religiilor (Academia Română).

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.