O figură uitată

Publicat în Dilema Veche nr. 276 din 28 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dacă acuzaţi o uşoară greaţă contemporană, faceţi arheologia figurilor uitate din secolul al XIX-lea. Europenii acelei perioade erau lenifiaţi de puritanismul victorian tot aşa cum sîntem noi scîrbiţi de telecraţie. Şi uneori, la fel de rar ca şi astăzi, se revoltau. Un asemenea erou al anti-tendinţei va fi fost Richard Burton, nu soţul recurent al Lizei Taylor, ci aristocratul aventurier care a fugit din Anglia Bătrînei Doamne oriunde, numai să scape de stupidul convenţionalism al Imperiului Britanic din vremea maşinii cu aburi. Am descoperit acest personaj ataşant prin intermediul reacţionarului meu favorit, Ghislain de Diesbach, care i-a consacrat de curînd o biografie, la Presses Universitaires de France. Richard Burton (1821-1890) avea corpul oţelit, o piele întunecată de sicilian şi o frunte de zeu, completată printr-o mandibulă "demonică". Etala darul limbilor (a învăţat vreo 30, printre care araba, persana, hindi sau diverse dialecte africane) şi manifesta cinismul superior al insului care percepe realitatea fără fardul idealismului eurocentric. La Oxford, prefera pugilatul şi îşi corecta profesorii de latină. Muşcat de ţînţarul exotismului, maniac al deghizarii şi campion al unui rasism soft, cu accente profetice, Burton a devenit pionierul globalizării, dar nu ca agent al Occidentului, ci ca spirit spenglerian avant la lettre. Profet, Burton? Da, în sensul că a prevăzut revolta anticolonialistă a popoarelor subjugate de albi, de îndată ce aceştia le vor fi predat îndeajuns Drepturile Omului... Participant la războiul din Crimeea, unde nu i-a scăpat mediocritatea ofiţerilor britanici, a fost primul european ajuns la Mecca şi Medina, travestit în negustor arab. Cînd Levantul i s-a părut excesiv de apropiat, s-a repliat " împreună cu viitorul său rival preferat, Speke " spre o fabuloasă expediţie la gurile Nilului (Burton a descoperit, practic, lacul Tanganyka). A cercetat India, lăsîndu-ne preţioase descrieri antropologice, în pofida dezgustului faţă de mizeria furnicarului uman descoperit la Bombay. Dar unde n-a călcat căpitanul nostru în existenţa sa de nomad impenitent? A căutat aur în Africa de Vest şi Dahomey sau Guineea, pe drumuri jalonate de cranii şi victime ale malariei. A fost oaspetele multor suverani canibali, cu fetele cărora era cît pe ce să se însoare. A străbătut Statele Unite, producînd cel mai echilibrat (şi simpatetic) raport despre poligamia mormonilor din Salt Lake City. Cariera consulară i-a permis afectări sud-americane, din Brazilia pînă în Paraguay, şi numeroase alte numiri, de la Damasc pînă la Trieste, trecînd prin Islanda. Nu era niciodată la post. Îl fixa la ghişeu pe un viceconsul rodat într-ale birocraţiei şi o ştergea în mereu alte expediţii, spre exasperarea bravilor gentlemeni de la Foreign Office... Mulţi "colegi" au încercat să-l demoleze prin rapoarte calomnioase: încă o dovadă a faptului că ura faţă de excepţie e generală şi permanentă. Seducător în continuă alertă şi dezangajare, a fost întrebat de tatăl unei pretendente ce fel de "intenţii" nutreşte. Burton a răspuns: "perfect necinstite, desigur"... Se lăuda că a comis toate păcatele interzise în Decalog şi, chestionat odată, de cutare lord, cu privire la cum s-a simţit după ce a ucis un om, a ţinut să întoarcă amabilitatea: "foarte bine, dar dumneavoastră?". Din atîtea călătorii, Burton a extras nu doar colecţii minerale, de arme sau de animale împăiate, ci şi zeci de cărţi, veritabile truse eclectice de note, citate, comentarii, digresiuni fără legătură cu tema, descrieri etnologice şi răbufniri anti-burgheze. Uneori, publicaţiile acestea uşor fantasmatice i-au sporit notorietatea deja apreciabilă. Însă niciuna dintre pomenitele opere nu a depăşit succesul repurtat graţie traducerilor din 1001 de Nopţi şi Kama Sutra, pe care le-a asezonat cu picante adnotări dedicate moravurilor sexuale ale orientalilor. Nu e de mirare că matusalemica regină Victoria i-a conferit titlul de Sir, anticipînd gestul strănepoatei sale faţă de Beatles...

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.