Mistică și profetism
Cu Experiența mistică la Abraham Abulafia (cuvînt înainte de Shlomo Pines, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, lector științific Madeea Axinciuc, Polirom, 2019), seria în limba română a cărților profesorului Moshe Idel, autoritate mondială a studiilor privitoare la gîndirea iudaică în general și în mod special la Cabală, se îmbogățește cu o monografie fundamentală. Cercetările sale au avut ca punct de pornire, prin teza de doctorat (1976), tocmai gîndirea lui Abraham Abulafia, mistic din secolul al XIII-lea, autor al unei opere luxuriante, dar mai presus de toate un personaj original. Născut la Zaragoza, călător în „țara lui Israel“, dar și în Grecia și, mai ales, în Italia, unde, în urma unei viziuni, încearcă să se întîlnească cu papa pentru a-și prezenta identitatea mesianică, Abulafia ajunge să fie persecutat atît de membrii comunității sale, cît și de creștinii care nu-i puteau admite revelațiile. În pofida eșecului de a se vedea cu papa Nicolae al III-lea și, mai cu seamă, a împotrivirii vehemente pe care R. Shlomo ben Abraham ibn Adret (cca. 1235 – cca. 1310) a propagat-o în mediile evreiești, originalitatea intelectuală și temperamentală a lui Abulafia și-a găsit adepți, convinși că prin tehnicile practicate și predate de maestrul lor se poate atinge extazul, adică starea de profeție (nevu’ah).
Contribuția de prim ordin a lui Moshe Idel nu se aplică doar unui autor, fie el și genial, ci trasează pornind de la opera acestuia liniile majore ale unui alt tip de Cabală decît cea „teosofico-teurgică“, în care locul central îl ocupa structura divină (´Ein Sof, infinitul, și revelarea sa în cele zece sefirot), precum și actele capabile să o influențeze. Dimpotrivă, Cabala abulafiană este interesată de „tehnicile extazului“, de obținerea unirii mistice cu Intelectul divin prin „recitarea Numelor Divine“ și un complex de practici precum „respirația, cîntatul, mișcări ale capului, care nu au de-a face cu poruncile tradiționale din iudaism“ (p. 22). Reiese în mod limpede din analiza lui Moshe Idel că Abulafia, puternic atașat de Călăuza rătăciților a lui Maimonide, pe care o interpreta peste tot unde mergea, de la Capua la Castilia, de la Teba și Patros la cetățile Siciliei, nu propunea o exegeză alternativă, ci o „adaptare a tradițiilor mistice evreiești, pe care le-a învățat din lumea așkenază franco-germană, la nevoile spirituale ale evreilor educați în cadrul școlilor filosofice din Spania și Italia, care gîndeau în primul rînd în concepte maimonidiene“ (p. 27).
Cartea pune în lumină, în urma unui exercițiu comparatist de anvergură, dimensiunea istorico-religioasă a Cabalei extatice prin trimiteri la tehnica isihastă, la yoga și la sufism, și, pe de altă parte, imaginarul erotic al discursului mistic („moartea prin sărut“ în timpul recitării Numelui divin, unirea sufletului cu Intelectul activ „asemănătoare unirii bărbatului cu femeia“, „fecundarea sufletului de cunoaștere“, nașterea intelectului în sufletul extatic etc.). Abulafia este original în toate aceste registre, iar moștenirea sa spirituală avea să fie receptată în arii religioase extra-iudaice. Se știe, din cercetările lui Gershom Sholem și Chayyim Wirszubski, că Johannes Reuchlin vedea în Abulafia, tradus în latină și italiană, un maestru al Cabalei creștine și evreiești. Iar alegorismul mistic aplicat Cîntării cîntărilor nu putea decît să favorizeze această recunoaștere în mediile de factură creștină.
Cine a auzit de Cabală, sefirot sau Abulafia din proza lui Umberto Eco sau Richard Zimler are, grație cărții pasionante a profesorului Idel, prilejul de a citi în limba română texte uluitoare, descifrate cu migală în manuscrise și analizate pe baza unei cercetări de decenii, care nu se oprește aici. Prefața la această ediție amintește dezvoltările ulterioare publicării primei versiuni în 1988, unele prezentate și într-un studiu publicat la București, în Archaeus (XIII/2009), altele atingînd zone interdisciplinare de mare rezonanță (Kabbalah: A Neurocognitive Approach to Mystical Experiences, 2015), și anunță proxima apariție a unui volum, Secrets and Doubts. Abraham Abulafia’s Esotericism (De Gruyter), care va rotunji, cu o deja faimoasă erudiție exhaustivă, acest parcurs exemplar.
