<i>Înfumurarea omului de a fi stăpînul propriului destin, ce iluzie tragică!</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 146 din 10 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Av├«nd ├«n vedere faptul c─â Rom├ónia tr─âie┼čte, dup─â epoca comunist─â, experien┼úa unei democra┼úii tinere, cititorii ar fi interesa┼úi s─â afle dac─â - ├«n viziunea dumneavoastr─â -, o democra┼úie autentic─â ar putea coexista armonios cu un sistem de valori relativist? Rom├ónia este o ┼úar─â care ajunge la democra┼úie dup─â ani ├«ndelunga┼úi de regim neliberal, totalitar, precum cel comunist - regim definit, printre alte caracteristici, de una particular─â: negarea religiei ┼či a oric─ârui rol al acesteia ├«n societate. ┼×tim cu to┼úii c─â exist─â numeroase aspecte inerente care contribuie la definirea unei ┼ú─âri ca fiind democratic─â: nu numai alegeri sau Parlament libere, ci ┼či moduri specifice de convie┼úuire, coduri legislative, tribunale, cur┼úi constitu┼úionale independente, existen┼úa institu┼úiilor cu caracter civil, precum societatea civil─â - diferit─â de cea politic─â, pres─â liber─â, asocia┼úii, universit─â┼úi etc. Democra┼úia reprezint─â at├«t un complex de institu┼úii, c├«t ┼či un complex de obiceiuri ┼či tradi┼úii care se re├«nnoie┼čte ├«n mod continuu. Cred c─â, ├«n acest sens, Rom├ónia este pe calea cea bun─â. G─âsesc riscant─â ideea - r─âsp├«ndit─â ├«n r├«ndul multor politicieni - conform c─âreia democra┼úia reprezint─â chipul institu┼úional al relativismului moral! O democra┼úie relativ─â este goal─â de semnifica┼úie. Libertatea ┼či democra┼úia s├«nt inseparabile, ├«ntruc├«t valorile democratice constituie un mijloc pentru a crea, a garanta libertatea autentic─â a persoanei. C─âci, ├«n viziunea mea, filosofia relativist─â este incompatibil─â cu conceptul de democra┼úie. ├Äntruc├«t, conform filosofiei relativiste, toate stilurile de via┼ú─â, toate culturile, toate civiliza┼úiile au aceea┼či valoare, aceea┼či demnitate, neput├«nd, ├«n consecin┼ú─â, fi supuse unei evalu─âri, neput├«nd fi considerate unele superioare celorlalte. Un stat absolut neutral ┼či laic nu poate exista. ├Äntruc├«t statul impune garantarea unei siguran┼úe, interzice sau d─â dreptul la uzul armelor, interzice drogurile, practicarea prostitu┼úiei... Nu poate exista o atitudine complet neutr─â ├«n leg─âtur─â cu anumite convingeri morale sau etice. De-a lungul acestui itinerar relativistic, valori democratice - precum libertatea, egalitatea, toleran┼úa, respectul - devin relative, neput├«nd avea for┼úa de a sus┼úine un sistem ┼či un regim democratic. ├Äntruc├«t se poate vorbi de o identitate a valorilor democratice cu cele intrinseci tradi┼úiei cre┼čtine, multe dintre aceste valori - precum demnitatea persoanei, egalitatea, paritatea de drepturi dintre b─ârbat ┼či femeie - s├«nt concepte care apar┼úin tradi┼úiei cre┼čtine. De unde ├«┼či are sorgintea conceptul de demnitate a persoanei? Nu din tradi┼úia greac─â, nici din cea roman─â ci, ├«n mod indiscutabil, din religia iudaic─â ┼či cea cre┼čtin─â. Lansa┼úi recent urm─âtorul interogativ: "P├«n─â c├«nd poate fi exilat─â religia ├«n sfera privat─â, alung├«nd-o din via┼úa politic─â ├«n cu┼čca subiectivit─â┼úii?". ├Än acest sens, cum vede┼úi raportul dintre religie ┼či politic─â, subiect fierbinte ├«n Italia? Aceasta este o tem─â care a ie┼čit la iveal─â cu vehemen┼ú─â ├«n special ├«n ultimii ani, ├«ntruc├«t Europa s-a v─âzut nevoit─â a se confrunta cu fenomenul fundamentalismului islamic, care nu face nici o deosebire ├«ntre religie ┼či politic─â. ├Än cursul ultimelor decenii, ca urmare ┼či a unui anumit context - ini┼úiat de iluminism ┼či Revolu┼úia francez─â -, ├«n B─âtr├«nul Continent s-a considerat c─â surghiunirea religiei ├«n sfera privat─â ar putea constitui un mod eficient de a evita conflictele de ordin religios. Este vorba de procesul, definit de cardinalul Ratzinger: "ghetoul subiectivit─â┼úii". S-a crezut c─â se putea astfel elimina orice obstacol din calea dialogului dintre persoane. ├Äns─â, s-a omis faptul c─â, prin ├«ns─â┼či ghetoizarea religiei, aceasta era ├«mpiedicat─â nu numai s─â joace un rol de nutrire, de inspirare a vie┼úii publice ┼či politice, dar ┼či de a alimenta tocmai valorile de baz─â ale democra┼úiei mai sus-amintite. C─âci, precum am reliefat anterior, valorile democratice europene au o baz─â preponderent religioas─â ┼či cre┼čtin─â. ├Än consecin┼ú─â, prin alungarea, negarea r─âd─âcinilor cre┼čtine - a┼ča cum s-a f─âcut ├«n cazul Constitu┼úiei Europene -, se renun┼ú─â, ├«n mod automat, ┼či la leg─âtura intrinsec─â dintre caracterul religios ┼či sistemul de libertate ┼či democra┼úie al Europei. ├Än acest sens, a┼č remarca o diferen┼ú─â major─â ├«ntre America ┼či Europa: Noul Continent a luat na┼čtere ├«n mod diferit fa┼ú─â de cel vechi, are o cu totul o alt─â istorie. ├Än timp ce istoria Europei se afla sub semnul r─âzboiului religiilor, al uniunii tronului cu altarul, al unor state na┼úionale, precum Fran┼úa ┼či Italia, care au luptat ├«mpotriva Bisericii Catolice, America, ├«n schimb, este definit─â de tradi┼úia unei religii civile - baz─â at├«t a Constitu┼úiei, c├«t ┼či a Declara┼úiei de Independen┼ú─â Americane -, aspect menit a conferi mai mult─â for┼ú─â institu┼úiilor liberal-democratice din Statele Unite. Europa, refuz├«nd s─â se mai inspire din tradi┼úiile ┼či din istoria sa, risc─â, ├«n consecin┼ú─â, "devitalizarea", printr-o criz─â identitar─â. Iar aceast─â diluare identitar─â o expune tocmai la acel conflict al civiliza┼úiilor pe care dore┼čte at├«t de mult s─â-l evite. Deci, ├«n acest sens, relativismul reprezint─â o boal─â caracteristic─â B─âtr├«nului Continent. Iar acestui fenomen de declin ┼či lipsei de ├«ncredere ├«n identitatea european─â li se asociaz─â fenomenul rena┼čterii religioase a islamului. Consider c─â este nevoie de o alian┼ú─â ├«ntre credincio┼čii cre┼čtini ┼či laici pentru a reafirma ┼či ap─âra identitatea noastr─â occidental─â, democratic─â ┼či liberal─â. ├Än aceast─â Europ─â palid─â, ┼čov─âielnic─â, r─ât─âcit─â, ├«nfrico┼čat─â, aflat─â sub amenin┼úarea terorismului ┼či a fundamentalismului de matrice islamic─â, a reafirma cine s├«ntem este primul pas pentru a ne putea ap─âra. M─â refer la un concept de identitate ├«n┼úeleas─â nu ca o barier─â sau o amenin┼úare, ci ca acel bagaj de valori ┼či tradi┼úii care ne definesc ┼či ne diferen┼úiaz─â de al┼úii: identitatea pe care noi europenii o avem ├«n comun, indiferent de faptul dac─â avem religii diferite, dac─â s├«ntem laici sau credincio┼či. Identitate bazat─â pe principiile libert─â┼úii, egalit─â┼úii, democra┼úiei, valori ├«nscrise ├«n genele noastre culturale, ├«n ├«nsu┼či pantheonul nostru cultural. ├Äntruc├«t, dac─â criza moral─â ┼či spiritual─â a Europei continu─â s─â se agraveze, viitorul continentului va fi ├«n pericol. A┼úi editat anul trecut "Manifestul pentru Occident", ├«n care pleda┼úi cu ├«nfocare ├«n favoarea salvgard─ârii identit─â┼úii, a tradi┼úiei, culturii, a valorilor occidentale ca o premis─â esen┼úial─â a luptei ├«mpotriva oric─ârei forme de fundamentalism. Asum├«nd aceast─â pozi┼úie, dup─â un trecut anticlerical, v-a┼úi sim┼úit "marginalizat", desuet ├«n lumea politic─â apusean─â? M─â refer, ├«n acest sens, ┼či la "cazul Buttiglione"... Cultura politic─â de st├«nga - trebuie s─â admit acest lucru - denot─â o anume surzenie ├«n leg─âtur─â cu ap─ârarea valorilor civiliza┼úiei europene ┼či occidentale. Exist─â o atitudine laicist─â, un comportament antireligios care deriv─â din faptul c─â o mare parte din aceast─â cultur─â de st├«nga ├«┼či are ob├«r┼čia ├«n comunism. De┼či s├«nt dezam─âgit, ├«n┼úeleg ├«ns─â ra┼úiunile st├«ngii, ale surzeniei acesteia. M─ârturisesc faptul c─â m-am a┼čteptat la o alt─â atitudine din partea partidelor de dreapta italiene, m─â refer ├«n special la cele democrat-cre┼čtine. ├Än sensul c─â m-a┼č fi a┼čteptat ca acestea s─â se erijeze tocmai ├«n avoca┼úii valorilor cre┼čtin-democrate. ├Äntruc├«t - m─â ├«ntreb - ce sens are s─â se defineasc─â cineva ca fiind "conservator", din moment ce nu se implic─â ├«n p─âstrarea p─âr┼úii celei mai importante a tradi┼úiei noastre: cea cre┼čtin─â? G─âsesc ├«ngrijor─âtor faptul c─â ├«n Europa se condamn─â un politician pentru faptul de a-┼či fi exprimat convingerile sale morale cre┼čtine ├«n leg─âtur─â cu homosexualitatea, preciz├«nd ├«ns─â faptul c─â respect─â legea public─â. ├Än materie de raporturi interreligioase ┼či interculturale, constat c─â lucrurile se precipit─â ├«n ultima vreme. Reac┼úiile violente care s-au manifestat ├«mpotriva Papei reliefeaz─â faptul c─â din ce ├«n ce mai mul┼úi cet─â┼úeni s├«nt implica┼úi. Sper ca partidele de dreapta europene s─â priceap─â mai bine ┼či ├«n mod profund miza care este ├«n joc ast─âzi ├«n Europa. A┼č dori s─â exprim o perplexitate... Venind dintr-o ┼úar─â ex-comunist─â, m─â ├«ntreb cum de comunismul poate avea ├«nc─â at├«ta priz─â ├«n Italia? Comunismul ├«n Italia a reprezentat multe lucruri. ┼×i, mai ales, o mare tentativ─â: substituirea religiei tradi┼úionale a Europei cu una laicist─â. C├«nd spun "laicist", desigur nu m─â refer la conceptul de "laic": faptul de a fi dispus s─â evaluezi diferite op┼úiuni ┼či s─â accep┼úi diferen┼úa, ci la faptul de fi dogmatic, de a dori s─â substitui o religie - ├«ndeosebi cea cre┼čtin─â! - cu valorile ra┼úiunii, ale ┼čtiin┼úei, progresului, ale g├«ndirii libere... ├Än acest sens, comunismul reprezint─â mo┼čtenitorul pervers al iluminismului francez. Cu alte cuvinte, se dorea, cum spuneau francezii: "├ęcraser l├ó┬Ç┬Öinfame" - "st├«rpirea mi┼čelului": nu numai Biserica, ci religia ├«ns─â┼či. Anima┼úi fiind de convingerea c─â, prin aceast─â ac┼úiune, s-ar putea crea premisele emancip─ârii omului, care ar deveni astfel st─âp├«n absolut al sor┼úii sale. Numeroase probleme istorice actuale, precum fundamentalismul islamic, ca ┼či toate problemele care ┼úin de bioetic─â au determinat omul occidental s─â ├«n┼úeleag─â faptul c─â ├«nfumurarea de a fi st─âp├«nul propriului destin nu reprezint─â dec├«t o iluzie tragic─â... Roma

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
C├«t de repede se petrecea totul, f─âr─â s─â analizezi, f─âr─â s─â-╚Ťi pui ├«ntreb─âri, f─âr─â s─â te g├«nde╚Öti la un viitor, erau ca ni╚Öte fire care se ├«n╚Öir─â, apoi se de╚Öir─â, ca o lum├«nare care se aprinde undeva ├«n noapte, arde ├«nt├«i viu, apoi mocnit ╚Öi se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ┼čtin┼úific─â, devotament fa┼ú─â de documentarea monumentelor ┼či a vie┼úii religioase care le-a modelat ┼či care s-a modelat, de-a lungul timpului, ├«n jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul ╚Öi Cartea c─âr╚Ťilor
Nu ╚Ötiu s─â se fi publicat la noi, p├«n─â acum, o asemenea panoram─â a edi╚Ťiilor tip─ârite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian ╚Öi ├«n mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
├Än mul╚Ťime
Oamenii prezen╚Ťi erau anima╚Ťi de entuziasm, dar de unul mai bl├«nd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un b─ârbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plomb─â ╚Öi a ajuns la urgen╚Ť─â direct ├«n opera╚Ťie, pentru c─â a ├«nghi╚Ťit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir jpeg
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir
La ├«nceput, l-am ├«nt├«lnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, ├«n Amfiteatrul ÔÇ×B─âlcescuÔÇť.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, ÔÇ×miciÔÇŁ bucurii
Bucuria trece dincolo de tine ╚Öi o-mp─ârt─â╚Öe╚Öti, involuntar ├«n general, ╚Öi celorlal╚Ťi.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile┬áau fost proiectate ÔÇô cum altfel? ÔÇô pentru posteritate, dar ca o voce┬áde dincolo de morm├«nt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mul╚Ťi americani au murit ├«neca╚Ťi cu l─âptuci dec├«t mu╚Öca╚Ťi de ╚Öerpi ╚Öi de crocodili, combinat.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Speran╚Ťa moare ultima?
Mereu m-am ├«ntrebat dac─â speran╚Ťa care poate aduce cu sine un soi de idealism ├«n a privi lucrurile din jurul t─âu folose╚Öte ├«ntr-adev─âr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga na╚Ťiuni ├«ntregi nu s├«nt o inven╚Ťie modern─â ÔÇô dup─â cum afirm─â psihiatrul Boris Cyrulnik, ├«n cea mai recent─â carte a sa, ap─ârut─â luna trecut─â la editura Odile Jacob.
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta jpeg
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta
Lumina Pa┼čtilor: pe cea vizibil─â ├«n biserici ┼či pe str─âzi, ucrainenii nu ┼či-au putut-o ├«ng─âdui; pe cea spiritual─â, religia patriarhului Kiril o insult─â, o sufoc─â.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esen╚Ťial al asprelor sale vremuri ╚Öi, prin revolta contra absurdului, aproape un m─ârturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarb─â verde ╚Öi obligativit─â╚Ťi
Avem tendin╚Ťa s─â ne complic─âm pu╚Ťinele zile libere. S─â le ├«ncadr─âm ├«n sisteme, s─â le trat─âm ca pe unele de lucru ├«n alt domeniu: cel al┬áleisure-ului, al┬áentertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastr─â de la o demonstra╚Ťie?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
├Än locul garajului a ap─ârut un parc, la fel de lipsit de imagina╚Ťie din punct de vedere urban ca ╚Öi lamele de blocuri din spatele unit─â╚Ťii militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza sp─âl─âtoriei de steaguri.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Ce caută americanul în Europa?
├Ämi dau seama c─â avem de toate aici, pe b─âtr├«nul nostru continent, micul nostru paradis terestru, c─â este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile ╚Öi c─â mi-ar trebui vreo cinci vie╚Ťi ca s─â v─âd ╚Öi s─â tr─âiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre via╚Ťa filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre via╚Ťa filosofului. Un scenariu inactual
├Än cazul filosofilor, aten╚Ťia cu care le este citit─â ╚Öi judecat─â biografia este mai mare dec├«t ├«n cazul scriitorilor sau pictorilor.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospe╚Ťimea natural─â a dimine╚Ťii, roua trece ├«n registrul auroral al vie╚Ťii spirituale, care are nevoie de speran╚Ťa eficace a ├«nceputurilor ╚Öi a re├«nnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educa╚Ťie religioas─â
├Än copil─ârie nu ╚Ötiam ce se serbeaz─â de Pa╚Öti. ╚śtiam c─â se vopsesc ou─â ro╚Öii ╚Öi chiar, mai t├«rziu, c─â vine Iepura╚Öul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.