La anul...

Publicat în Dilema Veche nr. 254 din 29 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Psihoza colectivă focalizată asupra crizei anunţate pentru 2009 pare bine instalată. Presa găzduieşte generos o întreagă retorică apocaliptică, iar efectul psihologic al acestui consens previzional negativ a început deja să-şi arate colţii. Analiştii mai serioşi au făcut chiar o reconstituire a calendarului de criză specific secolului XX: ni se aminteşte cînd au izbucnit precedentele faze de recesiune, cît au durat şi ce pagube au generat. Am nutrit speranţa că noua stare de spirit ar putea antrena reabilitarea faptului religios. Dacă înainte de criza prezentă, omenirea (occidentală) privea exclusiv spre viitorul de aur, asortat cu precauţii ecologice, acum ea pare din nou interesată de trecut şi de limitele rezistenţei umane în faţa răului istoric. Se revine la realitate, adică la pesimismul antropologic din care se hrăneşte, peren, reflecţia spirituală. Însă mărcile epocii noastre persistă. Criza însăşi e un subiect aproape ludic, acoperit sub giulgiul virtualităţii. Nu mai poate fi luată în serios, deşi au început concedierile, banii lipsesc, încrederea dintre parteneri declină. Majoritatea participanţilor la dezbaterea despre "ce ne aşteaptă în 2009" îşi asumă roluri profetice, numai că le joacă fără prea multă convingere. Adevărul e că Nordul bogat va trece prin tunel fără să-şi rupă hainele prea tare. Cu cîteva zile în urmă, am văzut într-un ziar franţuzesc fotografia unui cadru american care şi-a pierdut slujba în februarie şi umblă acum prin Manhattan, ca om-sandwich, anunţîndu-şi condiţia de "almost homeless". Ieri seară, jurnalul de pe France 2 a reluat subiectul: un ziarist a fost trimis la New York (bilet, diurnă, hotel) pentru a-l intervieva pe tipul din fotografie. E un fost manager dintr-o companie care fabrică jucării. Jurnalistul francez l-a filmat pe terasa unei cafenele, unde victima exemplară (şi deja vedetizată) a nenorocirilor americane răspundea întrebărilor cu laptopul în faţă, lîngă un cappuccino. Halal criză, dacă ne gîndim la tot ce se petrece, simultan, prin Mali sau Bangladesh... E drept că industria auto de peste Ocean e pe butuci, dar Congresul a şi luat decizia de a-i injecta subvenţii salvatoare. Cu atît mai bine. Osînza ne va evita osînda. E posibil ca în România efectele acestei situaţii crispate să fie mai dure, pentru că economia noastră e fragilă, creşterea se bazează pe consum şi credit, iar măririle salariale antamate populist, de către fostul executiv, seamănă tot mai mult cu nişte pietre de moară. Vom lua totuşi virajul fără să ne răsturnăm (singurul risc real e cel al instabilităţii politice). În aceste circumstanţe grosso modo gestionabile, conexiunea dintre criza economică şi trezirea spirituală devine improbabilă. Singurul efect pe care putem conta e revenirea românilor la un plus de bun-simţ şi, poate, de solidaritate. Cu un şomaj revigorat, o inflaţie discret febrilă şi un guvern de forţată "unitate naţională", avem oarece şanse să asistăm la reamenajarea scenei publice pe coordonate mai puţin agresive. Altfel spus, nefericirea are, ca întotdeauna, părţile ei bune... Pe fondul descris, mi se pare corect ca BOR să mediteze la ceea ce se întîmplă acum în Grecia vecină, unde corupţia clasei politice şi indolenţa (ana)cronică a clerului au generat anarhie. Ca şi la vecinii noştri, balcanismul românesc se asociază dezastruos cu nesimţirea comunitară, stimulată de o viaţă religioasă paralelă cu aşteptările profunde ale societăţii. Pînă acum, "grecitatea" noastră "de tranziţie" s-a defulat prin emigraţie masivă. Dacă muncitorii români încep să revină acasă fără să găsească soluţii, ne aşteaptă un scenariu asemănător cu acela consumat, recent, la Atena. E adevărat că sîntem mai puţin temperamentali decît grecii. Asta nu înseamnă că minciuna fondatoare, deruta civică, furtul nepedepsit şi codul canonic din veacuri apuse nu-şi pot da oricînd mîna pentru a răsturna, violent, strîmba ordine în care ne complacem. Pînă la a ne feri de criză, ar fi mai înţelept să ne ferim de noi înşine.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.