"Iudaismul şi creştinismul sînt legate de o revelaţie comună"

Publicat în Dilema Veche nr. 116 din 13 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu David ROSEN Deşi persistă divergenţe şi antisemitismul este departe de a fi extirpat, raporturile dintre Biserica Catolică şi lumea iudaică au înregistrat o "răsturnare de 180 de grade", este convins David Rosen, responsabil cu afaceri inter-religioase al Comitetului American Evreiesc (JAC) şi preşedinte al Asociaţiei Internaţionale Ebraice pentru Consultaţii Inter-Religioase, partener de dialog al Vaticanului. După o îndelungă perioadă de discordie şi diviziuni, pare a fi sosit vremea dialogului dintre aceste două religii monoteiste. Evreilor şi creştinilor, descoperind bogatul patrimoniu spiritual comun, le revine "obligaţia morală" de a-şi uni forţele în bătălia împotriva crizei valorilor în societate, pentru pacea şi progresul umanităţii. Fără a exclude, însă, Islamul, chiar dacă - în cazul evreilor din motive politice, iar al catolicilor din motive teologice - dialogul cu credincioşii musulmani întîmpină anumite dificultăţi. Însă, pentru realizarea unui "dialog sincer", re-invocat de Joseph Ratzinger, Biserica trebuie să înţeleagă rădăcinile iudaice şi valorile comune: "Evreii sînt rădăcinile vii ale arborelui, deci, sînt autentici. Biserica, la rîndu-i, a luat fiinţă din aceste rădăcini, conferind astfel plinătate, armonie copacului". Rabi Rosen, aţi reprezentat recent delegaţia rabinilor la Roma. În densa agendă a întîlnirilor au figurat Suveranul Pontif, preşedintele Republicii, Carlo Azeglio Ciampi, preşedintele Senatului, Marcello Pera, vicepreşedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, precum şi şeful arhivelor secrete de la Vatican. Vă rog să ne vorbiţi despre aceste întrevederi şi, îndeosebi, despre discuţiile avute cu Papa Benedict al XVI-lea. Aş defini toate vizitele extrem de pozitive, în special audienţa la Papa: întrevedere splendidă, epitet care se referă atît la atmosfera creată, cît şi la cuvintele în sine. Întîlnire sub influenţa unui duh sfînt, aş putea spune: foarte liniştitoare şi aducătoare de speranţă. În loc să trecem în revistă trecutul, ne-am îndreptat privirile către viitor: elaborarea unor forme de conlucrare pentru progresul umanităţii. Mă pot considera privilegiat: am avut ocazia să-l întîlnesc pe Papa Ioan Paul al II-lea de vreo 15 ori, toate fiind întîlniri minunate. Însă, nu-mi amintesc să fi simţit atîta căldură umană, familiaritate şi să fi avut momente atît de dense de conversaţie ca de data aceasta. Papa Benedict al XVI-lea doreşte, în mod evident, să urmeze calea deschisă de Wojtyla în raporturile cu lumea iudaică. Cum apreciaţi astăzi evoluţia raporturilor iudeo-creştine? Papa Ioan Paul al II-lea a definit "fraterne" relaţiile iudeo-creştine, însă, uneori, cele mai aprigi lupte pot avea loc tocmai în sînul unei familii. Istoria noastră este, din acest punct de vedere, îngrozitoare: am ajuns să ne negăm chiar acest raport de fraternitate. Astăzi, însă, raporturile s-au schimbat la 180 de grade: ne redescoperim legăturile frăţeşti. Credeţi că s-au înregistrat progrese în combaterea unor forme de antisemitism? Papa Ioan Paul al II-lea şi-a exprimat - în numele Bisericii - "la mea culpa"... Deşi învăţătura catolică tradiţională a eliminat formele de dispreţ faţă de evrei, în mod cert nu s-au eliminat toate prejudecăţile de natură rasială sau teologică. Antisemitismul este o boală profundă în societate şi mă tem că nu va putea fi înlăturată niciodată complet. Putem controla această patologie, însă vor exista întotdeauna elemente de antisemitism şi antiiudaism care vor încerca să utilizeze teologia pentru a le justifica. Vizitînd moscheea din Roma, rabinul oraşului, Riccardo Di Segni, a făcut un pas semnificativ, legendar, în legătură cu dialogul cu lumea musulmană.... Găsesc impresionantă atenţia şi sensibilitatea acordată de mass-media internaţională acestui eveniment. Însă, . au mai fost vizite la moschee. Sînt numeroase căi de dialog cu lumea islamică, unele la fel de relevante. Consider întrunirea de la Sevilla, din Spania, dintre cei 200 de rabini, imami şi lideri musulmani din întreaga lume, chiar mai semnificativă, din punctul de vedere al relaţiilor dintre cele două comunităţi, decît vizita rabinului la moschee. Însă, din păcate, nu avem un forum instituţional de dialog cu Islamul, în parte deoarece nu există o structură internaţională musulmană. Tocmai de aceea am discutat cu Suveranul Pontif şi cu secretarul de stat al Sfîntului Scaun despre necesitatea realizării unui dialog instituţional trilateral. Cred că este de preferat ca Vaticanul să conducă lucrările acestui for de dialog, întrucît, dacă ar fi doar musulmanii şi evreii, ar exista suspiciuni în legătură cu lipsa obiectivităţii în gestionarea anumitor problematici... Precum cea din Orientul Mijlociu? Situaţia din zonă este cauza veninului din raporturile între Islam şi Israel, nefiind serioase probleme teologice cu musulmanii. În Israel sînt mii de evrei care încearcă să imagineze căi de aplanare a conflictelor, de colaborare, adesea sub umbrela unor organizaţii de dialog inter-religios. Însă în sînul comunităţii palestiniene, există credincioşi musulmani care nu par interesaţi să intre în dialog, atîta vreme cît situaţia de conflict nu va fi rezolvată la nivel politic. Sevilla: dialogul face politica? Care au fost temele abordate de liderii religioşi? Modul în care religia iudaică şi cea musulmană vor putea contribui la soluţionarea conflictelor din lume (şi în special în Orientul Mijlociu), combaterea formelor de extremism, care folosesc religia ca pretext în scopuri violente, şi problematicile lumii moderne. Pentru construirea împreună a unei lumi a păcii. Veţi reuşi să rămîneţi echidistanţi în relaţiile cu creştinii şi cu musulmanii? Nu. Raporturile iudeo-creştine - aşa cum spunea şi Papa - nu pot fi comparate cu cele islamo-ebraice. "Avem în comun o carte" - afirmă marele filosof Martin Buber. Şi nu o carte oarecare. Deci, iudaismul şi creştinismul sînt legate de o comună revelaţie. Şi acesta nu este puţin lucru. Împărtăşim valori biblice fundamentale, precum: demnitatea umană, viaţa, justiţia, pacea, familia, comunitatea. Deşi nu trebuie să ignorăm diferenţele, faptul că avem în comun un text al revelaţiei biblice, conferă relaţiei iudeo-creştine unicitate. Desigur, avem aspecte comune şi cu Islamul, însă nu împărtăşim cu ei un text al revelaţiei divine. Indiferent cît de mult s-ar îmbunătăţi raporturile iudeo-musulmane - mă refer îndeosebi la depăşirea problemei politice, întrucît dificultăţile ţin mai mult de nivelul politic decît de cel teologic -, niciodată nu se vor putea compara cu cele pe care le avem cu lumea creştină. Dincolo de izvoarele teologice comune, evreii reprezintă înseşi rădăcinile Bisericii. Comunităţi evreieşti, precum cea din Cetatea Eternă, şi-au manifestat solidaritatea cu musulmanii după publicarea caricaturilor blasfematoare. Ce lectură daţi undelor de violenţă ulterioare, în lumina dezbaterilor recente din Parlamentul European, privind dreptul la libertate de expresie? Consider că nimic pe lumea asta nu poate justifica violenţa. Trebuie protestat însă nu într-o manieră violentă, agresiunea nefiind o cale de urmat. Oricum, Europa trebuie să înţeleagă că - în societatea actuală - chipul său este altul decît acum 50 de ani. Astăzi există multiple şi diverse componente religioase şi culturale. Dacă încerci să impui valorile europene apusene prea repede şi într-o manieră prea riguroasă, rişti să obţii reacţii nedorite, de bumerang. Este esenţial să se acorde protecţie sensibilităţii diverselor componente ale societăţii multiculturale şi multireligioase. Deci, libertatea de expresie nu poate fi un drept nelimitat. Ca principiu, trebuie aplicat cu sensibilitate în comunitatea socială şi culturală căreia îi aparţinem. Roma, 28 martie 2006

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre viața filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre viața filosofului. Un scenariu inactual
În cazul filosofilor, atenția cu care le este citită și judecată biografia este mai mare decît în cazul scriitorilor sau pictorilor.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospețimea naturală a dimineții, roua trece în registrul auroral al vieții spirituale, care are nevoie de speranța eficace a începuturilor și a reînnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educație religioasă
În copilărie nu știam ce se serbează de Paști. Știam că se vopsesc ouă roșii și chiar, mai tîrziu, că vine Iepurașul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.