Infantilizarea societăţii moderne

Radu DRĂGAN
Publicat în Dilema Veche nr. 119 din 4 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

A murit, la o vîrsta venerabilă, economistul american John Kenneth Galbraith, care descria, într-o carte publicată în 1958, Era opulenţei (The Affluent Society), felul cum în societatea de consum sînt manipulate prin publicitate dorinţele indivizilor. Era, la acea vreme, o carte întrucîtva profetică. Evoluţia de atunci încoace a societăţii occidentale a făcut ca această tendinţă să crească exponenţial. Trăim într-o lume a obiectelor care nu mai au o valoare strict utilitară sau afectivă, ci a unor obiecte cu o durată de viaţă programată dinainte, programate cu alte cuvinte să se strice, să se demodeze chiar înainte de ieşirea lor din uz, care vor fi înlocuite pentru a fi schimbate cu altele, pentru ca reproducerea la infinit a lor, a obiectelor, să nu ia sfîrşit. Desigur, prin faptul că în acest fel producătorii acestor obiecte au de lucru, acest fenomen e obiectiv şi inevitabil, dar nu cred că originea sa este pur economică, şi nu cred că poate fi explicat printr-o viziune marxistă asupra producţiei şi profitului, aşa cum încearcă să o facă astăzi curentele altermondialiste. Nu cred nici că "tehnostructura", concept-cheie al economistului american, ar putea impune consumul prin parazitarea publicitară a imaginarului consumatorilor; e aici o viziune maniheistă a consumatorului inocent corupt de birocraţia marilor companii, care e prea influenţată de ortodoxia marxistă (să ne amintim că Galbraith însuşi era ceea ce se cheamă în America un "liberal", adică un economist cu idei de stînga). Lucrurile sînt probabil mai nuanţate, şi cred că evoluţia imaginarului colectiv este, cel puţin într-o anumită măsură, responsabilă. Într-o lucrare la fel de celebră din 1968 (Stone-Age Economics), Marshall Sahlins demola mitul societăţii moderne occidentale ca prima societate a belşugului din istorie. El demonstra că societatea paleolitică era o societate a abundenţei, căci membrii ei nu-şi dădeau decît obiective economice proporţionale cu mijloacele lor tehnologice; ei au devenit "săraci" doar cînd au apărut nevoi noi pe care economia lor era incapabilă să le satisfacă. De fapt, ar trebui să folosim ghilimelele pentru a vorbi de o bună parte din aceste "nevoi". Desigur, ar fi simplist să negăm progresul tehnologic şi să reducem nevoile indivizilor la utilitar şi simbolic. Totuşi, felul cum a evoluat imaginarul obiectelor în ultimul deceniu mi se pare a ţine de o logică a infantilizării sociale, a transformării indivizilor în manipulatorii docili ai unor obiecte ieşite, din ce în ce mai mult, din imaginarul infantil. Lumea noastră seamănă din ce în ce mai mult unui uriaş Disneyland. Acum cîţiva ani, creatorul ceasurilor Swatch, obiecte ludice care semănau unor jucării, se purtau la mînă şi, în mod accesoriu, indicau ora, a avut o nouă idee genială: el a inventat conceptul Smart, o maşinuţă de un metru şi ceva lungime care seamăna mult cu acele maşinuţe în care ne dădeam cîndva la bîlci: colorată, plină de butoane şi manete rotunde, roşii şi portocalii, destinată circulaţiei urbane şi avînd marele avantaj de a putea fi garată oriunde în oraşele noastre unde lipsesc atît de mult locurile de parcare. Miza succesului nu era atît aspectul practic al maşinuţelor, cît partea lor ludică, aceea care le făcea să semene cu o jucărie. Aproape toate obiectele au, în lumea de azi, această calitate care le face să pară a fi fost imaginate pentru preşcolari: telefoanele care fotografiază, calculatoarele Apple care seamănă cu o bombonieră din plastic, şi unele şi altele înţesate de jocuri. Scaunele, fotoliile şi mesele din acelaşi plastic viu colorat care fac acum furori par imaginate pentru creşe şi grădiniţe. Aceste obiecte rotunde, moi, fără asperităţi, în culori dulci şi acidulate, roz bombon, verde praz, galben lămîie, sînt create pentru a face utilizatorilor lor viaţa cît mai uşoară, cît mai plăcută, cît mai lipsită de efort. Folosirea tehnologiei sofisticate a computerelor devine atît de simplă încît pare un joc. Nu degeaba copiii, sînt utilizatorii lor cei mai avertizaţi. Pînă şi acele obiecte care şi-au păstrat o aparenţă de seriozitate, aparatele electrocasnice şi automobilele, sînt înţesate de sisteme de securitate care fac manipularea lor cît mai uşoară, cît mai lipsită de pericole, cît mai asemănătoare unui joc plăcut într-un parc de distracţii în care fiecare zi e o zi de vacanţă. Şi totuşi, trăim într-o lume ca întotdeauna periculoasă, nesigură, în care dreptul la muncă şi la un trai decent au devenit aleatorii, o lume mai săracă, de fapt, decît cea în care au trăit bunicii noştri (nu vorbesc aici de ce am trăit noi şi părinţii noştri sub regimul comunist: aceasta este o altă problemă). Paradoxal, societatea abundenţei e populată de obiecte din ce în ce mai efemere şi din ce în ce mai frivole, belşugul pare a fi, pentru imaginarul omului modern, sinonim cu revenirea la vîrsta copilăriei. Or, dacă este aşa, noţiunea de responsabilitate individuală începe să-şi piardă, în această societate, orice sens. În societatea tradiţională, singurul loc al abundenţei era Paradisul: de la orfici încoace, el era un loc unde este mîncare şi băutură din belşug şi unde morţii petrec într-o veşnică sărbătoare. Această imagine, sub diferite forme, poate doar cu excepţia notabilă a Hadesului homeric, se întîlneşte în mai toate civilizaţiile pre-industriale. Am argumentat cîndva că, dacă este aşa, este pentru că lumea de dincolo era imaginată ca fiind lumea de aici întoarsă pe dos; dacă "aici" belşugul e rar, el va fi cu putinţă în lumea de dincolo. Dar aş nuanţa astăzi această poziţie: posibilităţile tehnologice nu sînt menite doar a face posibil ceea ce ieri era de negîndit, ele sînt consecinţa unui sistem imaginar care încearcă să transfere lumii de aici atributele lumii de dincolo, iar acest proces s-a declanşat în momentul cînd a început declinul civilizaţiei tradiţionale, şi cu el sistemul său de valori construit pe opoziţia dintre lumea de aici şi lumea de dincolo. Şi e un fapt că declinul civilizaţiei pre-industriale a fost însoţit de eroziunea lentă, dar implacabilă a sentimentului religios. Aducerea "paradisului pe pămînt" pare a fi scopul (de multe ori mărturisit) al societăţii noastre. Rezultatul acestui proces este că, în mod indirect, dar implacabil, devenim, ca morţii din lumea de dincolo, tributarii unei fericiri echivoce. Sîntem, ca şi copiii, în acest Disneyland al fantasmelor devenite realitate, împinşi să credem că orice vis e posibil şi singura dificultate e doar cea a alegerii. Sîntem împinşi să credem că fatalitatea, hazardul şi împotrivirea lumii sînt nefireşti. Şi încep să cred că, oarecum paradoxal, noţiunea de responsabilitate era legată de prezenţa divinului în lume: omul era responsabil în faţa unei instanţe superioare, toţi trebuiau să dea seama, pînă la urmă, de faptele lor. Nu că n-am fi fost şi atunci, cum se spunea, "copiii Domnului", deci supuşi unei judecăţi care ne depăşea; dar aici, în această viaţă, eram responsabili de bunul mers al lumii. Ea ne fusese dată în stăpînire, dar trebuia să o merităm. Eram adulţi. Într-o lume în care condiţia umană era dependentă de divin, şi nu de obiecte, eram, în mod paradoxal, mai liberi. Ca şi copiii, nu mai sîntem azi decît robii propriilor noastre dorinţe.

de la sifonarie la unica folosin a cum am uitat sa reumplem lucrurile jpg
De la sifonărie la „unică folosință”: cum am uitat să reumplem lucrurile ?
În multe case, pe dulapul din bucătărie stătea un sifon din sticlă groasă, cu cap de metal. Când se golea, cineva îl lua de gât și mergea cu el la sifonăria din colț, unde sticla se umplea din nou cu apă carbogazoasă.
imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.

Parteneri

6 front femeie de serviciu jpg
Meseria care își schimbă numele în România după trei decenii. Peste 76.000 de contracte de muncă vor fi modificate
Denumirea „femeie de serviciu” urmează să dispară din Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), după mai bine de trei decenii în care a fost utilizată în documentele oficiale. Ministerul Muncii a avizat schimbarea.
FOTO Inquam Photos / George Călin
Incendiu la mansarda unui hotel din Poiana Brașov. Mai multe echipaje de pompieri și ambulanțe au fost trimise la fața locului
Un incendiu a izbucnit duminică seara, în jurul orei 19:30, la mansarda unui hotel din stațiunea Poiana Brașov. Pompierii au mobilizat mai multe echipaje de intervenție, existând riscul ca flăcările să se extindă.
Dr  Mihaela Bilic ofera solutiile pentru accelerarea tranzitului intestinal, foto Facebook jpg
De ce ajungem să ne îngrășăm în timpul postului? Mihaela Bilic atrage atenția asupra alimentelor care aduc kilograme în plus
Postul nu înseamnă automat o alimentație cu mai puține calorii. Deși multe persoane renunță la carne, lactate și ouă în această perioadă, ajung să consume în exces alte produse care favorizează acumularea kilogramelor.
753694876 27590312560636543 1201526594054065723 n jpeg
Dezbatere aprinsă pentru titlul de „cel mai urât oraș din România”. Slobozia-„o benzinărie mai mare”, Turda- „moartea pasiunii”, Giurgiu-„o depresie”
O întrebare aparent simplă, publicată pe rețelele de socializare-„Care este cel mai urât oraș din România?”-a declanșat o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare, unde internauții au nominalizat zeci de localități din țară
ministrul muncii florin manole si a facut podcast
Florin Manole și-a lansat canal de YouTube. Ce a anunțat despre indexarea pensiilor din 2027 și reducerea taxării salariilor mici
Florin Manole și-a lansat un canal de YouTube, unde va publica săptămânal un podcast în care promite să clarifice subiecte de interes public și să răspundă întrebărilor primite de la cetățeni.
italia png
O vacanță de vis în Italia s-a transformat într-o dezamăgire pentru o familie. Au cheltuit 3.000 de euro: „M-aș mai întoarce? Nu prea curând”
Ar fi trebuit să fie zece zile de vis, într-un loc de o frumusețe rară. Cu toate acestea, după ce un turist a plătit nu mai puțin de 3.000 de euro, a avut parte de o experiență dezamăgitoare care l-a lăsat fără cuvinte.
Google, foto Shutterstock jpg
Câștigă peste 323.000 de dolari pe an la Google, dar trăiește cu mai puțin de 20.000! Cum reușește un tânăr de 26 de ani să economisească aproape tot salariul
La doar 26 de ani, Charles Broomfield are un venit anual la care mulți oameni doar visează. Lucrează ca analist în securitate AI la Google și urmează să câștige aproximativ 323.000 de dolari în 2026.
Alex Coita electrician 22112026 12 jpeg
A intrat la școala profesională cu 5,70 și a absolvit cu 9,36. Povestea tânărului din Bihor care vrea să devină inginer
Un tânăr din Bihor a intrat la școala profesională cu media 5,70 la Evaluarea Națională, dar a absolvit cu 9,36. În cei trei ani, a devenit electrician calificat, a obținut premii la concursuri de specialitate și a fost nominalizat la o gală națională.
Vladimir Putin FOTO AFP
Putin ar fi acceptat garanții de securitate pentru Ucraina după modelul Articolului 5 din NATO. Ce ar primi Rusia în schimb
Președintele rus Vladimir Putin ar fi acceptat, în discuții private, ca Ucraina să primească garanții de securitate din partea Statelor Unite și a statelor europene, după modelul Articolului 5 al NATO, în cadrul unui eventual acord de pace.