In God They Trust

Publicat în Dilema Veche nr. 106 din 2 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Puterile europene şi-au oficializat declinul în 1918, cînd idealismul wilsonian a opus imperiilor coloniale principiul autodeterminării. Revoluţia Americană (definită prin emanciparea faţă de Metropolă) trecea astfel în politica mondială. Indiferent însă de prezenţa americană la negocierile de pace, era deja clar că bătrînele societăţi occidentale acuzau eroziunea istorică provocată de factori culturali, economici şi religioşi, pe care simplele ambiţii retorice nu-i mai puteau disimula. După 1945, proiectul unificării continentului nostru a corectat parţial dinamica declinului, mai ales datorită Planului Marshall. De frica URSS şi a comunismului mondial, războiul rece a mascat oarecum falia crescîndă dintre europeni şi americani, însă scenariul postsovietic ne-a repus în situaţia de a constata că malurile Atlanticului se distanţează ireparabil. De ce? Nu e nevoie să cochetăm cu abisalul pentru a recunoaşte că ruptura euro-americană exprimă prioritar o diferenţă de model spiritual. Politicienii europeni nu mai cred în Dumnezeu. Cred în democraţie (ca şi americanii), dar nu-l văd pe Dumnezeu ca sursă a dreptului individual la fericire în sînul unei comunităţi civile bazate pe justiţie, libertate şi competiţie loială. Dacă pe tărîm european libertatea şi religia sînt antagonice, de partea cealaltă spiritul celor două se combină armonios. La începutul secolului XIX, Tocqueville observase că, în America, "religia trebuie privită ca instituţie politică de prim ordin". O asemenea trăsătură nu mai există în Europa de după 1789. Evident, creştinismul n-a dispărut din Lumea Veche: cele trei confesiuni subzistă prin comunităţi ecleziale variabil active în propria lor delimitare socială şi, oricum, legale. Numai că aceste comunităţi sînt separate de viaţa politică: în Spania, monarhie catolică, Guvernul socialist trece prin Parlament legea de abilitare a căsătoriilor homosexuale, fără ca perspectiva Bisericii să mai conteze. Cu totul altceva găsim în SUA, ţară multiconfesională, tolerantă cu alte religii, însă constituţional angajată într-o construcţie care calchiază, simbolic, tema Poporului Ales şi orizontul redempţiunii în Hristos. The American Creed - focalizat pe mărturisirea Dumnezeului biblic - justifică faptul că toate conflictele şi "trezirile" societăţii WHASP au fost de natură morală, fie că vorbim despre sclavie, puterea corporativă, drepturile civile sau codurile sexuale. Morala întemeiază politica, oricît de aleatorie s-ar dovedi "moralitatea" politicienilor de peste Ocean. Nimeni nu mai poate spune aşa ceva despre scena europeană, unde abstractele "drepturi ale omului şi cetăţeanului" au fost programatic scutite de orice referinţă divină. "Declaraţia de Independenţă" folosise un limbaj providenţialist pe care Constituţia SUA, redactată în termeni seculari, nu îl preia. Cu toate acestea, Părinţii Fondatori gîndeau teologic: "o Republică nu poate fi întemeiată decît pe o religie curată şi pe o morală severă" - scria John Adams, confirmat de Washington însuşi care socotea că "raţiunea şi experienţa, deopotrivă, ne împiedică să aşteptăm ca moralitatea naţională să poată fi păstrată în lipsa principiilor religioase". Pe scurt, exact cînd liderii modernizatori ai Lumii Noi recuperau originile creştinismului pentru a închega imaginarul colectiv al naţiunii americane, conducătorii europeni se întreceau în josefinisme voltairiene, în apostazii de salon şi politici anticlericale de pe urma cărora UE trage şi astăzi "la stînga", neizbutind, bunăoară, să adopte (în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei) recent propusa rezoluţie PPE de condamnare a crimelor comunismului. Reflecţiile precedente mi-au fost inspirate de lectura cărţii lui Samuel P. Huntington, Cine sîntem? (apărută în 2004, la Simon & Schuster, NY), unde faimosul profesor nu polemizează cu Europa (aşa cum fac eu însumi), ci analizează printr-o grilă teologico-politică structura identităţii americane şi tectonica ei de după 11 septembrie. Îmi explic atracţia fostelor state comuniste faţă de SUA şi într-o asemenea cheie.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.