Gura şi presa lumii " despre 11 septembrie 2001 "

Publicat în Dilema Veche nr. 291 din 11 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Solidaritatea politicienilor din alianţa antiteroristă este doar pojghiţa care acoperă compasiunea, frica, invidia, expresivitatea anti fiind mult mai elocventă decît cea a ataşamentului. Telespectatorii români, selectaţi aleatoriu de pe ecran, nu sînt rupţi de restul lumii. De o anume lume. ● În acest moment tragic, cînd cuvintele par atît de sărace pentru a spune ceva despre şocul pe care îl resimţim, primul lucru care îţi vine în minte este acesta: noi toţi sîntem americani! Noi toţi sîntem newyorkezi, tot aşa cum John Kennedy se declara în 1962, la Berlin, berlinez. Cum să nu te simţi, la fel ca în momentele cele mai grave ale istoriei noastre, profund solidar cu acest popor şi cu această ţară, Statele Unite, de care sîntem atît de aproape şi căreia îi datorăm libertatea şi deci solidaritatea noastră. (Jean-Marie Colombani, directorul ziarului Le Monde, Paris) ● Doresc să-mi exprim cele mai sincere condoleanţe poporului american şi să-i rog să fie tari în aceste momente dure, ştiu că sînt dure pentru ei, sînt dure şi pentru noi, pentru că sîntem fraţi toţi în lumea asta mare în care sînt multe rele, dar pot să fie şi multe bune. (un telespectator român) ● Acum, Statele Unite îl caută pe Ben Laden ca orbeţii, în deşerturile din Registan şi din Sahara, absolut decişi să bombardeze jumătate din globul pămîntesc, ca să nu le scape. Deodată, omenirea s-a scindat în două lagăre: cei care sînt gata să sărute picioarele aurite ale americanilor şi cei care le întorc spatele cu mîndrie. Primii o să-i extermine pe ceilalţi şi America va pecetlui dependenţa popoarelor aservite cu sîngele popoarelor nesupuse. Liberalii ruşi " una dintre cele mai urîte specii existente pe Terra " cer ca Rusia să participe la riposta militară orchestrată de Bush. Îl şi văd pe Iavlinski (liderul partidului democratic Iabloko), pe Elena Bonner (văduva fostului disident Saharov) şi pe Novorodskaia (figură politică democratică) căţăraţi pe un blindat, în ţinută de camuflaj, cu aruncătorul de grenade în mînă, îmbrăţişîndu-se, pe malul rîului Kabul, cu soldaţii americani. O altă "întîlnire pe Elba", nu-i aşa? Acum douăzeci de ani, puternica Uniune Sovietică, neliniştită din cauza ascensiunii fundamentalismului în Asia Centrală şi presimţind explozia islamismului radical la frontierele ei meridionale, s-a grăbit să sprijine regimul pro-sovietic existent la Kabul. Şi-a trimis trupele acolo şi a preluat controlul teritoriului afgan. În zece minute, avioanele de luptă ruseşti puteau să ajungă de pe aeroportul din Kandahar la port-avioanele americane staţionate în golful Persic. Iar din Jalalabad, prin trecătoarea Khyber, se deschidea drumul direct către Pakistan şi către Oceanul Indian. Dar cînd agenţii americani Gorbaciov şi Şevardnadze au rechemat trupele, Najibulah (preşedintele Afganistanului între 1986 şi 1992) s-a luptat singur, timp de doi ani, împotriva mujahedinilor susţinuţi de Statele Unite şi a căzut în huiduielile lepădăturilor de liberali ruşi. (Alexandr Prohanov, în Zavtra, săptămînal naţionalist din Moscova) ● În teorie, toate provocările la care s-au dedat Statele Unite în lumea musulmană, chiar începînd din secolul trecut şi pînă la ocuparea permanentă a Arabiei Saudite, unde susţin familia regală, nu sînt nici cauza şi nici justificarea furiei lui Ben Laden. Dar noi l-am provocat şi el a ripostat. Americanii " din 1950, de cînd au început construcţia imperiului lor mondial " n-au înţeles un lucru elementar: în istorie, ca şi în fizică, nu există acţiune fără reacţie. Acţiunile de război sînt diferite. Atacul împotriva Afganistanului " soluţia juntei militare de la Pentagon care influenţează deciziile lui Bush " este un dezastru. Mii de persoane inocente vor fi ucise, înteţind astfel ura împotriva Statelor Unite a miliardului de musulmani din lume. (Gore Vidal, scriitor american, într-un interviu acordat ziarului La Stampa din Torino) ● Nu sînt o fiinţă fără inimă, dar cred că americanii au primit ce au meritat. (un telespectator român) ● Planurile de dominaţie ale americanilor se infiltrează pînă în centrele noastre de cercetări, în universităţi, în mijloacele de informare şi în presă. Ele vor să elimine orice trăsătură autentic egipteană, pentru a impune modelul american. Filmele lor ocupă sălile noastre de cinema, făcînd propagandă rasistă şi războinică, înăbuşind bătrîna şi reputata noastră industrie cinematografică. Serialele lor monopolizează televiziunea noastră şi îi supun pe egipteni la o adevărată spălare a creierelor. Hainele made in USA sau made in Israel, aduse prin contrabandă, inundă piaţa de confecţii. Şi chiar pe "piaţa" drepturilor omului, America încearcă, fără ruşine, să-şi impună conceptele sale asociaţiilor locale, încurajîndu-le să apere drepturile homosexualilor perverşi pentru ca şi ele să se scufunde în prăpastia dezmăţului mondializat. Şi nu mai pomenim de politica ordonanţelor FMI, vizînd distrugerea industriei şi a comerţului nostru, devalorizarea monedei naţionale, explozia sărăciei, favorizarea evaziunii de capital şi generalizarea corupţiei. (Choukri Aza, în Al Ahali, săptămînal de stînga din Cairo) ● N-am să pot niciodată să înţeleg de ce vorbim numai despre terorişti, despre America, despre lucruri care, efectiv, pe noi, românii, nu ne privesc. Ne interesează să avem ce mînca mîine, ne interesează să avem căldură în casă, ne interesează să putem vedea la televizor lucruri cu adevărat legate de realitatea noastră. Îmi pare rău că trebuie să spun, dar aceste probleme cu teroriştii, cu o întreagă omenire care aleargă după un individ pitit în nişte munţi, nouă ni se par extraordinar de departe. (un telespectator român) ● Incidentul din SUA a fost provocat de evrei, de americani ca să-i omoare pe arabi de pomană. De ce nu deschid ochii ăştia? Degeaba îi omoară pe arabi, săracii! (un telespectator român) ● Încetaţi cu porcăriile astea de doliu naţional pentru Statele Unite. Pentru Mihai Viteazul a ţinut cineva doliu naţional, dom’le? (un telespectator român)

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic