Genul: o categorie destinat─â dep─â┼čirii?

Publicat în Dilema Veche nr. 718 din 23-29 noiembrie 2017
Genul: o categorie destinat─â dep─â┼čirii? jpeg

├Än 2016 a fost inaugurat─â la Copenhaga o moschee pentru femei, moscheea Mariam. (Maria, al c─ârei fiu este Isa, Iisus, e singura femeie numit─â ├«n Coran.) Ini┼úiatoarea, Sherin Khankan, din tat─â musulman nepracticant ┼či mam─â luteran─â, a studiat teologia islamic─â la Universitatea din Copenhaga, la Cairo ┼či la Damasc. Interpreteaz─â Coranul cu accent pe feminin, dac─â nu pe feminism. Socote┼čte c─â a conduce rug─âciunea, a asuma o func┼úie religioas─â public─â este perfect permis femeilor ├«n islam (cf. Le Monde des religions, 6.11.2017). Iat─â un mod ÔÇ×tareÔÇť de opozi┼úie fa┼ú─â de ideologia integrist─â, ├«n care statutul de inferioritate impus femeii ne uime┼čte ┼či ne exaspereaz─â.

├Än cre┼čtinism, tema accederii femeii la func┼úii liturgice apare ├«nc─â de pe la ├«nceputul secolului trecut. Unele Biserici protestante o accept─â deja. Exist─â femei pastori ┼či chiar episcopi. ├Än septembrie 2016, superioarele generale ale institutelor religioase puneau Papei Francisc problema, deja prezent─â de c├«t─âva vreme, a reintroducerii anticului diaconat feminin ├«n Biserica Catolic─â. Accesul femeii la preo┼úie, de neg├«ndit ├«n trecut, a devenit, ├«n catolicism, ca ┼či ├«n ortodoxie, un nod de polemici, de dezbateri; a devenit o tem─â. Religia nu face dec├«t s─â urmeze, ├«n aceast─â privin┼ú─â, curentul schimb─ârilor mentale din societatea mare.

At├«t Biserica Catolic─â, c├«t ┼či Biserica Ortodox─â resping posibilitatea preo┼úiei pentru femei. Dar am├«ndou─â accept─â dezbaterea privind rolul femeilor ├«n via┼úa Bisericii. La Agapia, ├«n 1976, ┼či ├«n Rodos, ├«n 1998, au avut loc consult─âri interortodoxe pe aceast─â tem─â. ├ëlisabeth Behr-Sigel ┼či Anca Manolache se num─âr─â printre cele care, cu o preg─âtire teologic─â solid─â, au reflectat, au publicat, au pledat privind necesitatea de a acorda femeii un loc mai responsabil, de interlocutor ├«n via┼úa comunit─â┼úilor ecleziale. O muta┼úie cultural─â, dac─â nu spiritual─â se presimte ├«n aceast─â privin┼ú─â. (De┼či un profesor de teologie cu autoritate, P. Constantin Coman, sus┼úinea de cur├«nd c─â ÔÇ×darul conduceriiÔÇť apar┼úine b─ârbatului, iar femeii ├«i revine ÔÇ×darul supuneriiÔÇť, Familia ortodox─â, nr. 59, decembrie 2013.)

Exist─â g├«nditori ortodoc┼či contemporani care reg├«ndesc rolul spiritual al femeii ┼či al femininului, complementaritatea masculin-feminin, simbolica unei dualit─â┼úi menite ├«mplinirii, dar ┼či dep─â┼čirii. Ei afirm─â c─â Biserica ar trebui s─â aib─â o g├«ndire mai vie, mai curajoas─â, s─â recupereze ├«n aceast─â privin┼ú─â ├«nt├«rzierea fa┼ú─â de societatea laic─â. ÔÇ×De┼či Biserica poart─â mesajul eliber─âriiÔÇť, spune Paul Evdokimov (Femeia ┼či m├«ntuirea lumii), ÔÇ×al┼úii s├«nt cei care elibereaz─âÔÇŽ Lumea e mai rapid─â dec├«t cre┼čtin─âtatea.ÔÇť Mitropolitul Libanului ortodox, Georg KhodrÔÇÖ, considera (Contacts, 1991) c─â cea mai remarcabil─â contribu┼úie a lumii moderne ÔÇ×const─â, cu toat─â disolu┼úia ├«nsp─âim├«nt─âtoare a moravurilor, ├«n descoperirea rolului cultural al femeii, c─âreia i s-a dat posibilitatea de a-┼či exprima creativitatea ┼či demnitateaÔÇť.

E un fapt ├«ns─â c─â cei mai mul┼úi resimt tema ca venit─â/impus─â ÔÇ×din afar─âÔÇť, dinspre modernitatea secular─â. Ceea ce conservatorii interpreteaz─â imediat ca venit─â/impus─â ÔÇ×├«mpotriva tradi┼úieiÔÇť, spre minarea ei. Privind statutul femeii ├«n via┼úa Bisericii (cu v├«rful contestat al accesului la preo┼úie), apar trei linii de dezbatere.

Una se refer─â tocmai la modelul social al egalit─â┼úii de gen, cu participarea femeii la via┼úa cet─â┼úii chiar ├«n pozi┼úii de conducere. Opozan┼úii sau reticen┼úii aduc ca obiec┼úie sursa ÔÇ×exterioar─âÔÇť, prea ÔÇ×mundan─âÔÇť, a temei, ceea ce ar antrena amalgamul ├«ntre logica libertar─â, uniformizant─â a postmodernit─â┼úii ┼či logica Bisericii, contaminarea spiritualului de c─âtre aerul timpului. Sus┼úin─âtoarele temei subliniaz─â c─â mi┼čcarea lor e una ÔÇ×feminin─âÔÇť, nu ÔÇ×feminist─âÔÇť, c─â nu fac dec├«t s─â lucreze pornind de la principiile credin┼úei: demnitatea spiritual─â a persoanei, egalitatea credincio┼čilor ├«n fa┼úa lui Dumnezeu, membri cu drept deplin de participare la via┼úa Bisericii, care e o lume a libert─â┼úii, a dep─â┼čirii inegalit─â┼úilor veacului.

O alt─â linie de argumenta┼úie se refer─â la lunga tradi┼úie cre┼čtin─â care, ├«n ortodoxie, modeleaz─â ├«nc─â mentalul majorit─â┼úii credincio┼čilor. Opozan┼úii sau reticen┼úii sus┼úin c─â statutul femeii apare, ├«nc─â de la crea┼úia biblic─â, ca unul de dependen┼ú─â fa┼ú─â de b─ârbat, de complementaritate asimetric─â, dac─â nu de simbol al ispitei, iar tradi┼úia ÔÇô teologic─â, ritual─â, comportamental─â ÔÇô nu a f─âcut dec├«t s─â preia, s─â dezvolte ┼či s─â aplice acest dat. Egalitatea genurilor ├«n Biseric─â ar mina a┼čadar un pilon al credin┼úei. Ar dezorienta g├«ndirea credincio┼čilor. Sus┼úin─âtorii temei amintesc c─â ├«n primele secole cre┼čtine femeia se bucura de mult mai mult─â libertate ┼či de mult mai mult respect ├«n via┼úa Bisericii dec├«t ├«n epocile c├«nd cre┼čtinismul devine credin┼úa oficial─â, adaptat─â la discrimin─ârile din societatea mare. ├Än plus, spun ei pe drept cuv├«nt, tradi┼úia nu ├«nseamn─â trecut istoric de preluat repetitiv. Tradi┼úia cre┼čtin─â ├«nseamn─â o leg─âtur─â de iubire, de spirit, de g├«ndire orientat─â eschatologic, care str─âbate prin ┼či peste orizontala istoriei. A men┼úine femeia ├«n t─âcere, supunere, marginalitate fa┼ú─â de b─ârbat ├«nseamn─â a nu situa tradi┼úia ├«n orizont ultim, acolo unde deosebirile de gen se vor resorbi. Sf. Pavel a ├«ndemnat ca femeia s─â se supun─â b─ârbatului (Ef., 5, 22). Dar tot el a spus: ÔÇ×Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte b─ârb─âteasc─â ┼či parte femeiasc─â, pentru c─â voi to┼úi una s├«nte┼úi ├«n Hristos IisusÔÇť (Gal., 3, 28). Condi┼úia femeii e de judecat, se adaug─â, nu biologic, nici chiar strict antropologic, ci ├«n orizontul Duhului, care ar trebui s─â modeleze via┼úa Bisericii ├«nc─â de aici.

├Än sf├«r┼čit, a treia linie pe care se duce dezbaterea prive┼čte simbolismul spiritual ┼či liturgic. Opozan┼úii sau reticen┼úii invoc─â complementaritatea simbolic─â masculin-feminin ce caracterizeaz─â rela┼úia ├«ntre Christos ┼či Biseric─â, mireas─â a Sa. Ca oficiant, preotul ├«l reprezint─â pe Christos ┼či se adreseaz─â, ca atare, unei adun─âri ecleziale ÔÇ×feminineÔÇť. A da femeii func┼úia de preot ar dezorganiza acest simbolism. Dar ┼či ├«n sprijinul temei se pot aduce argumente, a┼ča cum fac ├ëlizabeth Behr-Sigel ┼či Nikolai Lossky, profesor la Institutul Teologic ÔÇ×Saint-SergeÔÇť din Paris. Preotul nu este Christos, ci ├«i ┼úine liturgic locul. Fa┼ú─â de adunare el asum─â ÔÇô prin delega┼úie ÔÇô un simbolism masculin. Dar fa┼ú─â de Christos, el reprezint─â Biserica, a┼čadar e calificat feminin. ├Än plus, sufletul ÔÇô feminin ├«n raport cu Christos ÔÇô e chemat la un oficiu interior, la ceea ce se nume┼čte ÔÇ×preo┼úia universal─âÔÇť.

Dar opozan┼úi, reticen┼úi ori sus┼úin─âtori ai temei, to┼úi s├«nt de acord c─â ea e ├«nc─â str─âin─â mentalit─â┼úii ortodoxe. C─â ea e de dezb─âtut, de interiorizat reflexiv ├«n Biseric─â, de revizitat la ├«ncruci┼čarea ├«ntre harta mentalit─â┼úilor actuale ┼či suflul eliberator al Duhului.

├Än orice caz, o tem─â venit─â ÔÇ×din afar─âÔÇť, dinspre atmosfera laic─â, poate st├«rni, iat─â, dezbaterea unor chestiuni spirituale dense. Poate ├«ndemna Biserica s─â reg├«ndeasc─â mai viu mari teme precum calitatea persoanei, tradi┼úia, deosebirea ├«ntre func┼úia liturgic─â clerical─â ┼či starea liturgic─â interioar─â, dubla fa┼ú─â a simbolului, genul ca o categorie destinat─â dep─â┼čirii. 

Anca Manolescu este cercet─âtor ├«n domeniul antropologiei religioase. Cea mai recent─â carte publicat─â e Modelul Antim, modelul P─âltini┼č. Cercuri de studiu ┼či prietenie spiritual─â, Humanitas, 2015.

Foto: wikimedia commons

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.