Fraternitate religioasă la Abu Dhabi

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
Fraternitate religioasă  la Abu Dhabi jpeg

Vizita recentă a Papei Francisc în Emiratele Arabe Unite (3-5 februarie) a fost calificată drept un eveniment istoric pentru relaţiile interreligioase. În spiritul declanşat la Conciliul Vatican II, Papa vizitase deja cîteva ţări majoritar musulmane: Egipt, Azerbaidjan, Bangladesh, Turcia. Dar acum, se spune, un Papă vine pentru prima oară în Peninsula Arabă, leagăn al islamului şi pînă astăzi un teritoriu-simbol al său. Sigur că doar „premiera teritorială“ nu ar fi fost de ajuns pentru a socoti evenimentul drept „istoric“. Mai important e mesajul întîlnirii cu liderii de la Abu Dhabi şi cu responsabili religioşi din lumea musulmană, printre care Ahmed al-Tayeb, fost rector al Universităţii Al-Azhar, acum imam al moscheii Al-Azhar din Cairo, instituţie cu mare autoritate pentru sunnism. Importante au fost atmosfera şi spectacolul întîlnirii. Slujba oficiată de Papă a reunit 130.000 de creştini, majoritatea lucrători străini, veniţi din Asia, dar şi 4000 de musulmani.

Cu prilejul vizitei papale a fost organizată de asemenea o reuniune pe tema „Fraternitate umană“, la care au participat reprezentanţi ai diferitelor religii. În sala de conferinţe, Papa Francisc şi Imamul au intrat mînă în mînă. „Pentru prima oară“, nota Arthur Herlin în publicaţia Aleteia, „cele două credinţe se află nu faţă în faţă, ci alături pentru a construi «un drum de pace şi reconciliere» pentru toţi oamenii de bunăvoinţă“. În cuvîntările sale, Papa a susţinut cu energie opoziţia faţă de orice violenţă religioasă, a îndemnat religiile să construiască o „arcă a fraternităţii“ pentru umanitatea actuală. A pledat pentru libertatea religioasă, care „nu se mărgineşte la libertatea de cult, ci vede în celălalt un frate“. Dialogul real, a spus el, presupune identitatea afirmată a interlocutorilor. E nevoie de „curajul alterităţii, ceea ce înseamnă deplina recunoaştere a celuilalt şi a libertăţii lui“ (Vatican News). Ca semn al acestei atitudini, Papa şi marele Imam şi-au înscris semnătura pe două dale ce vor sluji la ridicarea unei biserici şi unei moschei alăturate, deschise către un centru comun de dialog interreligios. Noutate remarcabilă într-o ţară puternic musulmană.

E drept că evenimentul a slujit nu numai fraternităţii religioase şi umane. A slujit, cum notau diferiţi observatori, şi puterii de la Abu Dhabi. A adăugat o trăsătură spectaculoasă imaginii de ţară deschisă spre diversitatea religioasă, tolerantă, opusă islamismului radical, pe care regimul vrea să o construiască. (Deşi, se adaugă, acelaşi regim interzice orice disidenţă ori opoziţie.)

„Cum pot fi religiile canale ale fraternităţii mai degrabă decît bariere de separare?“, iată întrebarea pe care Papa şi responsabilii religioşi reuniţi la Abu Dhabi îi îndeamnă pe credincioşii tuturor religiilor să şi-o pună. Cum se poate ivi fraternitatea nu numai la nivel teoretic, declarativ, festiv, ci practic, în teren? Întrebarea nu e nouă. Răspunsurile nu sînt la îndemînă. Ba cîteodată sînt nedumeritoare.

Un mare vizionar sufit al secolelor XII-XIII, Ibn Arabî, e celebru pentru declaraţiile lui ecumenice. (Despre tipul lui de cunoaştere contemplativă, Ahmed al-Tayeb a tradus în arabă importante studii occidentale.) Starea spirituală pe care o atinsese acest înalt musulman, impregnat de Coran, îi îngăduia să aibă experienţa convergenţei transcendente a credinţelor. „Inima mea“, spune el, „a ajuns în stare să găzduiască orice formă. E… pentru călugări mînăstire! E… kaaba pentru pelerinul care îi dă roată, Tablele Torei şi filele Coranului! Cred în religia iubirii, oriîncotro se îndreaptă caravanele ei, căci iubirea mi-e religia şi credinţa.“

Şi totuşi, Ibn Arabî, care găzduia interior convergenţa căilor spre Unu, se împotriveşte toleranţei religioase. Îl învinuieşte pe prinţul Konyei că, lăsînd să se audă în cetate clopotele bisericilor creştine, încurajează asociaţionismul (shirk) şi credinţa falsă (kufr). Nu bunăvoinţa, ci rigoarea religioasă e îndemnul pe care înaltul contemplativ i-l adresează guvernantului. Pentru sensibilitatea noastră modernă, „cel mai mare maestru al sufismului“ are o atitudine scandaloasă faţă de celălalt religios. Agravată de ceea ce poate apărea drept dedublare şi „trufie“ spirituală: un mod de credinţă pentru comunitatea musulmanilor de rînd, altul pentru sufismul vizionar. Dar nu numai sensibilitatea noastră modernă, croită pe libertatea de conştiinţă şi pe libertatea religioasă, e contrariată. Coranul însuşi, prin anumite versete privind „religiile Cărţii“, i-ar putea aduce obiecţii lui Ibn Arabî. De exemplu versetul V, 48: „Noi am hotărît fiecăruia dintre voi o lege şi un drum. Dacă Dumnezeu ar fi vrut, ar fi făcut din voi o singură adunare, însă El a vrut să vă pună la încercare prin darul ce vi l-a făcut. Întreceţi-vă unii cu alţii în cele bune…“ (traducere de George Grigore).

Totuşi am rata, cred, semnificaţia dublei atitudini a lui Ibn Arabî dacă am judeca-o numai după criteriile toleranţei şi egalitarismului. Criteriul lui este „optic“, se referă la modul cum credinciosul îşi priveşte credinţa. Deosebirea cade, aici, între două tipuri de perspectivă. E, pe de o parte, perspectiva potrivit căreia credinţa ţine preponderent de „legea“ religioasă în aspectul ei prescriptiv, „obiectivat“, cvasi-mărginit la cerinţe de ordin formal. Ea recunoaşte Unul prin intermediul propriei sale unicităţi – înţeleasă ca superioritate faţă de alte forme sau căi religioase. Subsumează în fond unicitatea metafizică unei unicităţi vizibile, administrate de uman. În prezenţa altor căi religioase, adeptul ei poate să alunece spre sincretism (asociaţionism, credinţă falsă), dar riscul mai verosimil constă în agresivitate exclusivistă şi fundamentalism. Ibn Arabî o ştie prea bine. Datorită îndrăznelilor lui contemplative şi ecumenice, unii doctori legalişti ai islamului l-au combătut din timpul vieţii şi pînă astăzi ca pe un grav pericol. De cealaltă parte e „perspectiva convergenţei“, care ia seama la universala radiaţie a divinului. Deosebirea făcută de Ibn Arabî poate fi citită nu ca dedublare, ci ca îndemn la saltul înţelegerii, la transformarea credinciosului în „spiritual“ care, urmîndu-şi calea proprie, recunoaşte totodată generozitatea Polului divin, universalitatea lui, mulţimea căilor prin care El se oferă participării.

La mijlocul secolului al XV-lea, cardinalul Nicolaus Cusanus, contemplativ creştin, îşi punea şi el problema unei relaţii cu islamul eliberate de regimul conflictului. Într-o visio meditativ-intelectuală, el face să se reunească în faţa lui Christos, Înţelepciunea divină, reprezentanţi ai tututor religiilor. Tuturor Logosul le conduce înţelegerea spre convergenţa transmundană. Cusanus propunea astfel o concordia a credinţelor, obţinută prin înţelegerea rostului lor ultim.

***

La Abu Dhabi, Papa argumenta libertatea religioasă prin lumina pe care Dumnezeu o imprimă în inima fiecărui om. Cu acelaşi argument pleda pentru angajarea credincioşilor într-un dialog fratern de fiecare zi. Un astfel de dialog nu ar putea face oare să răsară în fiecare interlocutor conştiinţa convergenţei credinţelor spre Acelaşi? Nu ar întări, în fiecare, conştiinţa rostului ultim al credinţei proprii? 

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase. Cea mai recentă carte publicată e Modelul Antim, modelul Păltiniş. Cercuri de studiu şi prietenie spirituală, Humanitas, 2015.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.