Francografie

Publicat în Dilema Veche nr. 298 din 29 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În septembrie 2009, profesorul Lucian Boia a publicat, la editura Les Belles Lettres, a 13-a carte a sa apărută în Franţa, unde compatriotul nostru devine pe an ce trece mai cunoscut şi respectat. Volumul e intitulat Hégémonie ou déclin de la France? La fabrication d’un mythe national şi propune un eseu imagologic plin de obişnuita vervă intelectuală a unui autor echipat deopotrivă cu "metodă" (Şcoala Analelor 2.0), stil şi ironie sapienţială. Miza? O evaluare critică, echilibrată şi serenă " căci relativ detaşată " a discursului defetist profesat post-11 Septembrie într-o aparent largă secţiune a elitelor franceze. O constelaţie de istorici, filozofi sau sociologi " reuniţi sub zodia "declinologiei" " primesc astfel un ajutor "extern", din partea unui francofil fără iluzii, acomodat cu analiza "duratei lungi" şi convins că bazinul imaginarului colectiv necesită o periodică igienizare. Arcul investigat debutează cu Marele Secol (Louis XIV) şi ajunge la decorul hiper-activ al prezentului sarkozyst, dar include, dincolo de figurile mai mult sau mai puţin "mesianice" ale Franţei "superguvernate" şi "greu guvernabile", serii statistice de ordin mai ales demografic şi economico-financiar, fără ticuri marxizante, desigur. Lucian Boia insistă pe pluralitatea culturilor (sau a familiilor spirituale) care compun peisajul hexagonal, aminteşte vocaţia narcisic hegemonică a unei ţări care a ocupat, singură, unul din talerele balanţei continentale, explică bisecularul "declin" antamat odată cu violenţa Revoluţiei de la 1789, compensată prin felurite episoade remisive, de la epopeea napoleoniană, trecînd prin Al Doilea Imperiu, pînă la tactica "excepţionalismului" gaullist. Paradoxul central rămîne acela că Franţa a fost realiter mai puternică atunci cînd s-a socotit slabă (sau a pierdut războaie) decît atunci cînd, prea sigură de propria forţă, s-a complăcut în imobilism. Cea mai populată, mai mare şi mai centralizată monarhie din ordinea Vechii Europe a pierdut două pariuri esenţiale: politica expansionistă, adică dimensiunea colonială, şi startul revoluţiei industriale, parţial ratrapat sub Napoleon al III-lea. O altă teză priveşte expansiunea Franţei prin seducţie culturală: potrivit autorului, exportul de idei a adus Parisului mai mult prestigiu decît fortificaţiile lui Vauban sau aerul de Mare Zid Chinezesc al Liniei Maginot. Cîtă vreme Franţa a sfidat Europa şi, mai tîrziu, Statele Unite, toată lumea a avut ceva de pierdut. Acum, cînd profeţii declinului său înfloresc, Franţa lui Nicolas Sarkozy este de fapt motorul construcţiei europene, în tandem cu Germania, alături de americani (prin NATO) şi incluzînd Marea Britanie, cu ambiţia colectivă de a face din UE locul avangardei globale. Rămîn totuşi nedepăşite cîteva obstacole endemice: rolul Statului în economie, stimulat de tradiţia "colbertistă", care ne arată că francezii nu au reuşit niciodată să aleagă definitiv între etatism şi liberalism. Şi tendinţa, la fel de tradiţională, de a-şi supraevalua potenţialul, cu urmarea unor sistematice "deziluzii" (precedate de erori strategice aproape infantile). Lucian Boia culege toate argumentele în favoarea Franţei "revenite" ca protagonist comunitar, dar se arată sceptic faţă de "iradierea" internaţională a francezei, ale cărei poziţii extra-europene (mai ales africane) sînt prea slabe pentru a concura engleza " şi respectiv influenţa mondială a modelului anglo-saxon. "Pe drept cuvînt sau nu " scrie autorul în concluzie " francezii consideră că nu economia trebuie să modeleze societatea, ci societatea trebuie să supravegheze economia. Recent, criza financiară a părut să le dea dreptate în anumite privinţe. Spiritul critic al francezilor rămîne în mare măsură treaz (ceea ce nu e puţin într-o epocă de uniformizare a gîndirii); la fel şi capacitatea lor de a protesta sau chiar de a se revolta. În fine, ei rezistă cu un anume succes (oricum, mai bine decît majoritatea celorlalte naţiuni) la excesele globalizării culturale: identitatea franceză se ţine încă bine." Ce qui n’est pas pour nous déplaire...

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.