Cum ajunge creştinismul religie?

Publicat în Dilema Veche nr. 655 din 8-14 septembrie 2016
Cum ajunge creştinismul religie? jpeg

În comentariile din ultima vreme la articolele mele am observat o posibilă barieră de vocabular în textele mele, pe care voi încerca s-o înlătur printr-o discuție cu precădere a acelor concepte care nu se suprapun cu înțelesul comun al cuvîntului.

Să începem chiar cu religie, cuvînt ajuns în limbă noastră prin două limbi moderne, germană și franceză, dar provenind din latinescul religio. Consultarea cîtorva dintre marile dicționare ale limbii române ne dezvăluie sensul cel mai răspîndit în limbă care trimite spre relația cu divinitatea: „totalitatea învățăturilor și practicelor ce constituesc raporturile omului cu D-zeu“ (Șăineanu, 1929), „respect față de Dumnezeu, credință în Dumnezeu: religiunea e sentimentu dependenței omului de Dumnezeu“ (Scriban, 1939), „credință în forțe supranaturale și adorarea lor“ (DLRC 1955-57), „credință în existența unei forțe supranaturale (care implică un ansamblu de acte rituale) și adorarea ei“ (NODEX, 2000).

Dicționarul Enciclopedic propune o definiție mai complexă, pe care a căpătat-o noțiunea de religie în știința antropologică modernă: „Ansamblu de idei, sentimente și acțiuni împărtășite de un grup și care oferă membrilor săi un obiect de venerare, un cod de comportament, un cadru de referință pentru a intra în relație cu grupul și universul. De obicei, r. distinge între real și supranatural, vizează ceva ce transcende cunoscutul sau naturalul, este o recunoaștere a misteriosului și a supranaturalului; r. include un concept sau o divinitate care implică omul într-o experiență dincolo de nevoile lui personale sau sociale imediate, recunoscută ca «sacră» sau «sfînt㻓 (Dicționar Enciclopedic, 1993-2009)

Această definiție, preluată parțial și de alte dicționare contemporane, indică a­cest han­dicap care se creează între în­țe­le­sul comun și cel specializat și care duce la amuțirea textelor. Totuși, dacă ne raportăm la sensul cuvîntului latinesc vom vedea că definiția identificată de antropologi corespunde realității sistemelor religioase precreștine. Religio înseamnă și examen de conștiință, probitate, pie­tate, credință, cît și sacrilegiu, impietate, blestem. Se mai inserează între acestea sensul de cult sau ritual și cel de superstiție. Majoritatea acestor sensuri se regăsesc la Cicero, iar Augustin dezvăluie la el această ambiguitate, pe de o parte de a îndemna la îndeplinirea cu grijă a ritualurilor publice, pe de altă parte de a ridiculiza mitologia (De natura deorum). Între credință, exprimată prin gîndirea filozofică, și religie se deschisese o prăpastie în lumea veche. Socrate fusese acuzat de impietate.

Astfel, observația antropologilor (de la Claude Lévi-Strauss la René Girard) că religia este un produs al societății și un sistem de organizare a acesteia corespunde tabloului lumii precreștine. Chiar Cicero afirmă acest lucru cînd ne spune că regele Numa Pompilius a instituit religia Romei, adică principalele ri­tua­luri. Iar vina lui Remus este aceea de a fi încălcat o limită sacră, instituită de fratele său.

Concluzia la care ajunge cercetarea antropologică, fie că se apleacă asupra societăților cu credințe animiste și practici șamanice, fie asupra religiilor antice, este că ceea ce se vede din religie este partea socială, adică regulamentul de organizare și funcționare a societății, inclusiv funcția și rolul puterii politice și ale ierarhiei pe care aceasta o instituie. Alt aspect preponderent al acestor religii este faptul că oamenii așteaptă de la zei să le regleze viețile pămîntești. Sensul acțiunii divinității este înspre mundan, dedicat oarecum exclusiv acestuia. De altfel, Augustin, în De civitate dei, își concentrează critica păgînismului exact asupra acestui aspect, al ineficacității zeilor în reglarea treburilor pămîntești, între acestea cea mai importantă fiind ocrotirea Romei. Dar în lumea antică fiecare comunitate (polis sau unitate politică bazată pe ethnos) cere de la o divinitate în primul rînd această funcție politică. Intrînd însă pe acest teren al religiei ca scut terestru, Augustin introduce în dezbatere capacitatea și disponibilitatea creștinismului de a concura pentru acest rol.

Care este însă atitudinea lui Iisus din Nazareth față de acest mod de a înțelege religia? Este plasat prin naștere chiar în inima iudaismului, prin genealogia regală care îl prezintă ca urmaș al lui David, se referă la Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov ca fiind punctul de pornire al oricărui discurs despre credință și răspunde criticilor că a venit să împlinească legea, nu s-o strice. Prin urmare, aparent, se angajează în modelul unui sistem religios comunitar. Iisus este iudeu în sensul politico-religios evocat mai sus, așa cum Cicero este roman și practică ritualurile Romei. În același timp, Iisus prezintă ca modele de credință un centurion roman și o femeie canaaneană, cheamă întregul univers la credința în învierea morților, refuză să regleze problema politică a poporului iudeu (antagonismul cu cuceritorul roman și nemulțumirea față de inadecvarea politico-religioasă a urmașilor lui Irod), ba chiar mai mult, afirmă că împărăția Sa nu este din lumea aceasta, că nu este dispus să angajeze legiunile de îngeri în această bătălie și că preferă să fie crucificat pe nedrept decît să scoată sabia ca să se apere.

În cele din urmă, comunitățile care îi urmează învățătura de credință se răspîndesc în întreaga lume, dar în opoziție pașnică cu religiile lumii. Aceste adunări sînt sporadic identificate ca vinovate de impietate, fiindcă nu practică ritualurile poliade, și supuse unei persecuții dure. Tabloul primelor trei secole ale creștinismului arată doctrina lui Iisus ca fiind suspectă de lipsă de religiozitate.

Cuvîntul religie se atașează totuși de creștinism, din limba latină, prin periplul medieval al cuvîntului, în înțelesul pe care îl statornicește Augustin prin tratatul său în care se desparte de maniheism, intitulat De vera religione. Religio devine în acest tratat adevărata cunoaștere sau învățătura. Dar Augustin depășește încă un prag în identificarea creștinismului cu o religie, în De civitate dei, cînd, demon­tînd cu argumente istorice acuzațiile păgînilor că abandonul ritualurilor strămoșești a adus pieirea Romei, încearcă să găsească un instrument prin care zeul creștinilor să aibă o utilitate publică. Acest instrument este providența insondabilă a lui Dumnezeu. Adversitatea și confortul sînt deopotrivă acțiuni providențiale, dar sînt totuși purtări de grijă ale lui Dumnezeu. Cele două cetăți se întrepătrund, iar destinul lor diferit nu se dezvăluie cu desăvîrșire pînă la Judecata de Apoi.

Nu este Augustin singurul autor și mai ales nu este responsabil în mod absolut de alunecarea creștinismului spre religie, dar el este creatorul inițial al confuziei între înțelesurile diferite pe care le oferă dicționarele noastre cuvîntului religie. 

Petre Guran este dr. în istorie bizantină al École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est European al Academiei Române.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Belgrad și fiorul balcanic
Și mie mi-a plăcut la Belgrad, am regăsit aici „fiorul balcanic” de care m-am îndrăgostit.
E cool să postești jpeg
Negustorii de timp
„Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”
p 20 Leviatan jpg
Pe urmele lui Iov
În Biblie, însă, realul nu se reduce la o lume plană, somnolentă, cufundată în necazuri, în nevoi, în cotidian.
Theodor Pallady jpeg
Prietenii latini ai Bizanțului
Împărțirea tîrzie a Imperiului Roman între Orient și Occident n-a subminat unitatea Bisericii creștine, cel puțin pînă la Marea Schismă din 1054, agravată ulterior prin Cruciada a IV-a și eșecul sinoadelor unioniste de la Ferrara-Florența.
Vake Park, Tbilisi City, Georgia Country, autumn Season 05 jpg
Toamnă tristă
Printre blocurile din cartier, vîntul spulberă frunzele care, din cauza secetei, se amestecă rapid cu praful străzii și cu molozul rezultat în urma nenumăratelor și interminabilelor lucrări la infrastructură.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Școlile din Texas le oferă gratis părinților truse DNA pentru ca copiii acestora să poată fi mai ușor identificați în cazul în care vor fi împușcați sau desfigurați în vreun atentat la școală. Orice, numai să nu interzică armele.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce mai zice gura lumii?
Am dat acest șir nesfîrșit de exemple pentru că alte vieți nu cunosc, dar gura lumii e aceeași pentru toți, iar mie mi-a păsat de ea peste măsură.

Adevarul.ro

1669494557875057 1XMKigNP jpg
Argentina-Mexic. Foștii campioni mondiali au jucat prost, dar au avut un jucător Messianic
Selecţionata Argentinei rămâne în cursă pentru optimile de finală ale Cupei Mondiale de fotbal din Qatar, după ce a învins echipa Mexicului cu scorul de 2-0 (0-0), sâmbătă seara, pe Lusail Stadium din Al Daayen, în Grupa C.
Bataie intre suporteri jpg
Bătaie între fanii englezi și cei galezi. Pumni, picioare și scaune folosite în ciocnire VIDEO
Două grupuri de fani, unul din Anglia, celălalt din Țara Galilor, după cum arată tricourilor pe care le purtau, s-au luat la bătaie în stațiunea spaniolă Tenerife. Meciul dintre cele două naționale va avea loc marți.
smurd masina foto shutterstock
Un șofer de 82 de ani a omorât doi pietoni, după ce, în urmă cu puțin timp, accidentase un biciclist
Un grav accident rutier a avut loc sâmbătă seara în Argeș. Doi pietoni accidentați pe DN7 au murit. Tragedia a fost provocată de un șofer în vârstă de 82 de ani, la scurt timp după ce mai provocase un accident.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.