Cultura politică și cultura memorială

Publicat în Dilema Veche nr. 675 din 26 ianuarie – 1 februarie 2017
Sinodul panortodox (VI) jpeg

De curînd, am fost invitat la Tîrgul de Istorie (Geschichtsmesse) organizat de Fundația Federală de Studiere a Dictaturii din Republica Democrată Germană (pe scurt: Bundesstiftung Aufarbeitung).

De zece ani încoace, în ianuarie, la Suhl, își dau întîlnire instituții publice și private dedicate trecutului recent comunist, alături de peste trei sute de profesori de istorie din întreg spațiul de limbă germană, cercetători, victime ale regimului totalitar, reprezentanți ai orașelor și landurilor, referenți culturali din administrațiile centrale și locale, redactori din presă și de la editurile interesate de subiect, studenți și, pentru prima dată anul acesta, elevi de liceu. Are loc un schimb intens de informații, sînt prezentate cărțile apărute între timp, proiectele educaționale și de cercetare în derulare, se revăd specialiștii din domeniu, se fac noi contacte și, ca la orice tîrg, te întorci cu cîteva kilograme de cărți și CD-uri.

O componentă centrală a discuțiilor de la Geschichtsmesse este reprezentată de metodele pe care le presupune o bună educație politică. Prin politische Bildung nu este însă înțeleasă maniera partizană de a vedea realitatea, ci tocmai catehizarea, informarea de bază a oricărui cetățean care are sau va avea în curînd drept de vot. În fapt, Germania este un real model în materie. După 1945, în plin efort de reconstrucție, țara care a provocat două catastrofe majore ale secolului XX și a ucis cu sînge rece milioane de oameni pe criterii de rasă – așa cum Uniunea Sovietică a făcut-o pe criterii de clasă – înțelegea să tragă o concluzie și să se asigure, atît cît este omenește posibil, că o asemenea barbarie nu se va repeta.

Fundațiile politice aferente partidelor și-au asumat rolul de educatori în afara structurilor de putere. Fundația Konrad Adenauer, apropiată de Uniunea Creștin Democrată (CDU), Fundația Friedrich Ebert, fidelă Partidului Socialist German (SPD) sau Fundația Hans Seidel, consecventă programului Uniunii Creștin Sociale (CSU), pentru a le aminti pe cele mai importante, contribuie decisiv la informarea politică și la articularea pe termen lung a unei elite conducătoare. Tot de educația politică se ocupă și Biroul Federal de Educație Politică sau alte organizații, inclusiv asociații de drept privat, precum Societatea Germană (Deutsche Gesellschaft), susținute financiar de statul german care nu dorește să aibă monopolul formativ.

În ceea ce privește trecutul comunist, în Germania și în restul blocului sovietic, educația politică este esențială din cel puțin două motive. Primul: este indispensabil să avem discernămîntul încadrării comunismului ca atare. Am tot spus/scris de nenumărate ori: a aborda comunismul ca ofertă politică alături de altele reprezintă o formă de legimitare a acestuia. Or, crima politică și distrugerea în masă nu pot fi niciunde și nicicînd un „program“. Cum a constatat deja Berdiaev, comunismul nu este un proiect politic, ci unul metapolitic, mimînd dimensiunea religioasă prin ambiția totalității. Egalitatea fără rest, indiferent de pluralismului darurilor și al capacităților, este, în cele din urmă, o eschatologie profană.

Al doilea: cultura memorială este direct legată de cultura politică. Altfel spus, nu poți să îți amintești despre ceva despre care nu știi mare lucru. Ignoranța se plătește foarte scump, inclusiv prin amînarea punerii în pagină a unor capitole de istorie nemijlocită și, pe termen lung, prin ignorarea consecințelor care te ajung din urmă și care, indiferent de ambițiile pe care le ai, îți determină brutal viitorul. Cu riscul de a repeta banalități: trecutul, mai cu seamă cel recent, nu este un simplu balast, pe care ar fi bine să îl aruncăm sau cel puțin să îl ascundem, ci o valiză pe care o luăm cu noi. Oriunde am pleca. Motiv în plus să ne preocupe conținutul unei epoci de care ar fi înțelept să ne despărțim nu prin uitare, oricît de comod, ci prin asumare, oricît de obositor ar fi. 

Radu Preda este profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Oamenii legii au întocmit un dosar penal pentru loviri şi alte violenţe după ce au văzut imaginile. Captură filmuleț Facebook
Bătaie pe stradă între două eleve din Găești. Băieții au asistat pasivi VIDEO
A fost scandal în Găești, între două fete, eleve la Colegiul Național Vladimir Streinu. Cele două s-au bătut mai ceva ca într-un ring de box. S-au lovit cu pumnii, palmele, picioarele și s-au tras de păr.
Tudor Chirilă (1) jpg
Tudor Chirilă, operat în Germania. Artistul a fost diagnosticat cu edem pe corzile vocale
Problemele de sănătate ale lui Tudor Chirilă au revenit. Artistul a fost în pericol să-și piardă vocea și în 2015, iar acum a fost nevoit să se opereze.
Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Armata ucraineană continuă să elibereze localități: Rușii atacă cu rachete S-300
Armata ucraineană continuă să elibereze localități de pe frontul de est în pofida anexărilor efectuate de Moscova. În Zaporojie, armata rusă atacă cu rachete sol-aer S-300 cu rază lungă de acțiune.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia