Biserici deschise

Publicat în Dilema Veche nr. 181 din 30 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Miercuri, 18 iulie, o televiziune de informaţii a dat ştirea că, sub presiunea "vipiei", Mitropolia Ardealului a deschis bisericile (din Braşov, Sibiu etc.) pentru ca oamenii să se poată "răcori" în casa Domnului. Lucru nemţesc, bazat pe un orar strict (10-19). La nivel umanitar, iniţiativa merită lăudată. La nivel comunitar, de asemenea. Ea demonstrează că faimoasa "simfonie" Stat-Biserică poate funcţiona şi în afara ciclurilor electorale sau a ordonanţelor de alocare a fondurilor. În definitiv, dacă biserica e plină de răcoare - după cum ne pot mărturisi iubitorii săi - de ce nu s-ar putea adăposti în ea cetăţenii care, loviţi de o posibilă insolaţie, nu apucă locuri în rarele "corturi anti-caniculă" montate de primării? Sigur, insul cu bani are climatizare acasă sau la serviciu. Dacă îl surprinde dogoarea amiezii pe drum, el are oricum alternativa de a se adăposti în cafenelele trendy, unde temperatura e reglată din aparat, la umbra sondelor frapate. Există însă şi alţii, mai puţin norocoşi. Pentru ei, formula de circumstanţă la care s-a recurs în Transilvania poate servi drept liman. Dincolo de acest argumentar de bun-simţ, simt totuşi ceva care scîrţîie. Primul lucru mi se pare acela că, deşi ne lăudăm cu talente de popor evlavios, iată că ţinem bisericile zăvorîte, cel puţin în timpul săptămînii. Sigur că ele sînt accesibile şi în alte zile, dacă sfîntului din calendar i se datorează vreun praznic. Numai că unicul criteriu pentru deschiderea lăcaşului e cel dictat de raţiuni liturgice. Biserica nu e club, OK, dar s-ar cuveni să fie azil. Chiar dacă prea cucernicii săi slujitori nu pot asigura permanenţe de tip militar, tot ar fi frumos ca biserica să fie deschisă toată ziua, oricînd şi oricui. Pentru că pe stradă, sub chipul semenului necunoscut, poate trece - filocalic vorbind - însuşi Hristos. Prin faţa sfintelor lăcaşuri, se perindă nu doar "jeepanele" nichelate ale grangurilor de tranziţie, ci şi frunţile îngreunate, sufletele agitate sau miile de indecişi care ar dori poate să intre numai că, dacă tot e închis, renunţă... Acuma, fireşte că pe noi - păcătoşii de serviciu ai acestui ev decadent - ne uşurează deopotrivă gîndul că vorbim cu Dumnezeu şi ideea că "am scăpat" de această probă lăuntrică, mai ales dacă "programul" lăcaşurilor de cult ne oferă un alibi liniştitor. Iată calea regală prin care Biserica însăşi, favorabilă comodităţii clericale, lărgeşte drumul şi înteţeşte ritmul unei secularizări oricum avansate. În loc să se comporte apostolic, asemenea "pescarilor de oameni", păstorii noştri duhovniceşti preferă să pună lacătul pe uşă. O asemenea domestică, aproape burgheză "retractilitate" provoacă incomensurabile rateuri misionare. Dar cui îi mai pasă, atîta vreme cît nunţile şi botezurile îşi păstrează debitul curent? Veţi găsi, slavă Domnului, şi excepţii. În marea libertate a Ortodoxiei au destul loc nu doar fanii sacerdoţiului duminical, ci şi preoţii cu reflexe pastorale sănătoase, care-şi fac de lucru pe lîngă altar chiar şi atunci cînd nu au de slujit Liturghia. Aceştia ştiu pur şi simplu că, din vuietul indistinct al lumii, se poate oricînd desprinde un creştin care caută un sfat înţelept sau graţia unui moment de rugăciune. A-i refuza brutal o atare aspiraţie - prin intermediul unei uşi închise cu cheia - înseamnă a-i răpi dreptul ca, printr-o tainică reculegere, să ia poate cea mai bună decizie pentru viaţa lui grav încercată. Nimeni nu are dreptul de a include un asemenea scenariu la capitolul "pierderi calculate". Aşa cum nimeni nu ne poate obliga să ne adaptăm exigenţele interioare la cadenţa unei sacralităţi birocratizate. Noroc însă cu vara incendiară din acest an. Deschizînd bisericile - cu titlu de eveniment dictat sub împrejurări anormale - Mitropolia Ardealului va putea conştientiza mai acut, alături de noi toţi, că sfintele lăcaşuri stau îndeobşte ferecate. Condiţia lor seamănă leit cu starea spirituală a naţiunii.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic