Art─â ┼či religie ├«n Anticrist - elogiu lui Lars von Trier -

Camil UNGUREANU
Publicat în Dilema Veche nr. 303 din 3 Dec 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

E la mod─â s─â tratezi despre religie, iar arti┼čtii nu s├«nt o excep┼úie. F─âr─â ├«ndoial─â, unele "performan┼úe" artistice se bazeaz─â pe un credo simplu: cu c├«t mai ┼čocante s├«nt imaginile anticlericale sau antireligioase, cu at├«t au o valoare artistic─â mai mare. Senza┼úionalismul facil nu poate fi aplicat ├«ns─â Antichristului, ultimul film al regizorului danez Lars von Trier. De┼či pu┼úini se ├«ndoiesc de talentul excep┼úional al lui von Trier, filmul a fost aproape unanim criticat. Opinia lui Tom Charity " critic de film de la CNN ", conform c─âreia Antichristul este o "calamitate atroce", reprezint─â regula, nu excep┼úia1. ├Än esen┼ú─â, au fost ridicate trei obiec┼úii ├«mpotriva Antichristului: prezen┼úa nejustificat─â a unor scene de violen┼ú─â excesiv─â; propunerea unei teologii perverse satanice; ┼či presupusul s─âu misoginism. Trama Antichristului e cunoscut─â. O femeie f─âr─â nume (actri┼úa Charlotte Gainsborough) joac─â un rol, ├«n acela┼či timp tragic ┼či demoniac. Filmul prezint─â magistral exacerbarea gradual─â a conflictului s─âu interior dintre bine ┼či r─âu ┼či felul ├«n care r─âul pune st─âp├«nire pe ea. So┼úul ei, interpretat de Willem Dafoe, ├«ncearc─â f─âr─â succes s─â o vindece prin intermediul dialogului ┼či al ra┼úiunii terapeutice. Marea majoritate a criticilor moralizatori ignor─â tema, prin excelen┼ú─â spinoas─â a filmului, ┼či anume cea a r─âului radical (radikale B├Âse), a┼ča cum l-a numit Kant2. Von Trier ├«nfrunt─â aceast─â problem─â cu mare curaj, subtilitate ┼či o angoas─â sf├«┼čietoare. R─âd─âcina ultim─â a r─âului radical, cum spunea Kant, e libertatea uman─â. R─âul radical are " precum libertatea " un caracter transgresiv, excedent ┼či, prin urmare, este ireductibil la un algoritm ra┼úional sau la o tehnic─â terapeutic─â dat─â. Radicalitatea r─âului rezid─â tocmai ├«n caracterul s─âu excesiv, gratuit ┼či imprevizibil; de aceea, ┼čocantul ┼či monstruosul nu s├«nt un ersatz al fondului artistic, ci ┼úin de "natura" fenomenului ca atare. Rela┼úia dintre violen┼úa excesiv─â ┼či ra┼úiunea terapeutic─â nu este o tem─â nou─â, ea fiind tratat─â, spre exemplu, de Kubrik ├«n capodopera sa Portocala mecanic─â. "Ultraviolen┼ú─â" (ultraviolence) este modul ├«n care Alex, miticul personaj principal al Portocalei mecanice, nume┼čte aceast─â violen┼ú─â gratuit─â, lipsit─â de orice finalitate. Kubrik arat─â cum transformarea unei probleme morale " i.e. responsabilitatea fa┼ú─â de ultraviolen┼ú─â " ├«ntr-o chestiune de tehnic─â terapeutic─â duce la riscul form─ârii unei utopii socio-politice, ┼či prin urmare la exacerbarea r─âului. Pretinz├«nd s─â trateze r─âul moral ├«n mod ┼čtiin┼úific, ra┼úiunea terapeutic─â sf├«r┼če┼čte ├«ntr-un exces de ira┼úionalitate. ├Än timp ce Kubrik este interesat de o manier─â socio-politic─â inadecvat─â de a trata problema "ultraviolen┼úei", von Trier se focalizeaz─â asupra originii r─âului ┼či a dificult─â┼úii intrinseci de a-l "vindeca", ├«n┼úelege ┼či accepta la nivel ra┼úional ┼či religios. Un paradox determin─â abordarea original─â a lui von Trier. Scenele de violen┼ú─â s├«nt explicite, directe ┼či neestetizate, ├«ns─â r─âul radical nu este de ordinul eviden┼úei: r─âul este pe at├«t de explicit pe c├«t de inscrutabil. Fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu radicalitatea r─âului, privirea ra┼úiunii ├«┼či pierde claritatea. Pentru a o exprima, von Trier recurge la un limbaj "indirect", simbolic-mitologic sau " religios (animale care vorbesc; imagini medievale ale unor femei posedate de diavol). Von Trier nu propune o concep┼úie "naturalist─â" sau teologic─â a r─âului, ┼či nici vechea dihotomie dintre simboluri religioase ┼či categorii ra┼úionale. Diavolul sau Antichristul exist─â ├«n aceea┼či m─âsur─â ├«n care animalele vorbitoare ale lui von Trier st─âp├«nesc gramatica englez─â. ├Än decodificarea lui Kant, Antichristul este, ca simbol al r─âului radical, du┼čmanul invizibil. Totu┼či, von Trier nu adopt─â o pozi┼úie ra┼úionalist─â de tip kantian. Pentru von Trier, simbolurile nu reprezint─â o crust─â superficial─â a adev─ârului dezv─âluit de ra┼úiune. Regizorul danez este departe de protestantismul trecut prin filtrul ra┼úionalismului filozofic ┼či, ├«n final, reconciliator al lui Kant. ├Än pofida prezen┼úei r─âului radical, pentru Kant esen┼úa religiei este o moral─â universal─â ce presupune credin┼úa ├«ntr-o "uniune a tuturor inimilor". Dimpotriv─â, pathos-ul protestant a lui von Trier este ├«n parte de sorginte kierkegaardian─â. Prin intermediul simbolurilor ca fic┼úiuni reale, von Trier exprim─â o anxietate infinit─â fa┼ú─â de r─âul radical ┼či dificultatea de a-i identifica fie o cauz─â ra┼úional─â ultim─â, fie o justificare teologic─â acceptabil─â. Von Trier exprim─â, a┼čadar, angoasa ┼či revolta generate de imposibilitatea reconcilierii. Pathos-ul protestant se transform─â deci ├«ntr-un strig─ât de protest. Dac─â pentru Kierkegaard credin┼úa e un paradox, fiind simultan o imposibilitate ┼či o certitudine de neclintit, ├«n schimb, pentru von Trier, prezen┼úa r─âului radical pare s─â delegitimeze speran┼úa unei credin┼úe ┼či ├«ncrederea ├«ntr-o reconciliere ra┼úional─â sau religioas─â cu lumea de aici. ├Än sf├«r┼čit, este Antichristul un film misogin? Este femeia "poarta" prin care intr─â r─âul ├«n lume, conduc├«nd astfel la ruina armoniei divine primordiale? ├Än mai toate filmele sale, von Trier pune personajele feminine ├«n situa┼úii-limit─â care ajung s─â le fr├«ng─â fizic sau spiritual. Totu┼či, a spune c─â Antichristul diabolizeaz─â femeia ├«n general este un abuz hermeneutic. Este clar c─â, istoric vorbind, b─ârba┼úii au fost ├«ntr-o propor┼úie cov├«r┼čitoare promotorii violen┼úei (radicale sau nu). Dar Antichristul construie┼čte o viziune tragic─â ce nu este ┼či nici nu trebuie s─â fie reprezentativ─â ├«n toate sensurile3. Reflec┼úia asupra violen┼úei ┼či a r─âului radical s-a intensificat ├«n secolul XX, odat─â cu ororile totalitarismului comunist ┼či nazist. Hannah Arendt considera r─âul radical drept tema central─â a secolului XX. Desigur, violen┼úa din Antichrist nu are o dimensiune direct politic─â; von Trier nareaz─â povestea tragic─â a unui cuplu. ├Äns─â zelul ┼či imagina┼úia "demonic─â" de care deseori dau dovad─â criminalii din timpul comunismului, nazismului, al conflictelor etnico-religioase, "neotribale" sau al r─âzboaielor ├«n general, nu pot fi explicate numai prin referin┼úa la ideologia politic─â4. ├Än acest sens, reflec┼úia angoasant─â a lui von Trier asupra r─âului radical poate fi interpretat─â ca av├«nd o semnifica┼úie mai general─â. Antichristul este un film dificil, ce nu a fost f─âcut pentru cei care-┼či imagineaz─â c─â cinematograful este doar un divertisment. Estetica magistral─â a filmului este cu at├«t mai impresionant─â cu c├«t von Trier nu cade ├«n tenta┼úia estetiz─ârii violen┼úei. Filme vizionare ca Dogville, Breaking the Waves sau Antichristul ├«l situeaz─â pe von Trier ├«n compania unor mari regizori precum Orson Welles, Ingmar Bergman sau Stanley Kubrik. Camil Ungureanu pred─â filosofie politic─â la Universitat Pompeu Fabra (Barcelona), Departamentul de ┼×tiinte Sociale ┼či Politice. ______________ 1Vezi http://edition.cnn.com/2009/SHOWBIZ/Movies/10/24/ review.antichrist 2 Am folosit Immanuel Kant, Religion within the boundaries of mere reason, ├«n "The Cambridge Edition of the the Works of Immanuel Kant" (Religion and Rational Theology), ed. Allen W. Word ┼či George di Giovanni, Cambridge University Press, 2005. Kant nu identific─â r─âul radical cu r─âul extrem. Prin "radical" Kant are ├«n vedere r─âd─âcina sau originea r─âului. R─âul extrem sau "diabolic" este deci una dintre fe┼úele r─âului radical. 3 Pentru o discu┼úie asupra ipotezei "misoginismului" lui von Trier, ├«i mul┼úumesc lui ┼×erban-Szekely Popescu. 4 Pentru un exemplu recent, vezi impresiile cutremur─âtoare din Congo ale lui Mario Vargas Llosa, Viaje al corazon de las tinieblas, http://www.elpais.com/articulo/portada/viaje/corazon/tinieblas.

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senza╚Ťia pe care o am c─âl─âtorind cu trenul nu poate fi ├«nlocuit─â cu nici o alta: poate ╚Öi pentru c─â e╚Öti cu at├«╚Ťia oameni ├«n preajm─â, ├«ntr-o lume mobil─â, o lume care o reface, ├«n mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtun─â ale RO-Alert de s─âpt─âm├«na trecut─â, unul emis chiar ├«n timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Na╚Ťional─â din Bucure╚Öti, c├«nd pe scen─â se auzea replica ÔÇ×Furtuna e aproapeÔÇŁ, au provocat un val de glume ╚Öi ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei ├«n care erai ÔÇ×servitÔÇŁ fix cu a╚Öa ceva: dulcea╚Ť─â ├«ntr-un mic castron transparent, una-dou─â linguri╚Ťe, cel mai des de cire╚Öe amare, ╚Öi ap─â ├«ntr-un pahar trainic.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Un ├«nger p─âzitor pentru fiecare ÔÇô cum recuper─âm anii ÔÇÖ90?
Pe vremea c├«nd lucram la o revist─â cu pronun╚Ťate tente erotice care se vindea ca p├«inea cald─â, am cunoscut mai ├«nt├«i un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am ├«nt├«lnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile na╚Ťionale?
Exist─â ├«n Rom├ónia o serie de simboluri na╚Ťionale care s├«nt mai mult sau mai pu╚Ťin cunoscute, ├«ns─â cu siguran╚Ť─â extrem de pu╚Ťin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi ├«n╚Ťeleas─â nu at├«t ca limit─â, c├«t ca o condi╚Ťie de posibilitate a cunoa╚Öterii.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.