Apologia cre┼čtinismului ┼či colacul de salvare al educa┼úiei umaniste

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg

├Äncetarea politicilor agresiv ateiste dup─â 1989 a creat impresia revenirii cre╚Ötinismului ├«n sfera public─â, dar bilan╚Ťul ultimilor 25 de ani arat─â c─â a╚Öteptata re├«ncre╚Ötinare a societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti nu s-a petrecut. ├Än plus, confruntarea cu globalizarea cultural─â a l─âsat cre╚Ötinismul izolat ├«n raport cu sistemul de valori, al viziunii despre om ╚Öi al formelor de cunoa╚Ötere din societatea rom├óneasc─â. Astfel, ├«n ciuda faptului c─â statul a preluat sus╚Ťinerea financiar─â a educa╚Ťiei teologice preuniversitare, iar cea universitar─â ╚Öi de specializare au intrat formal ├«n cadrul universit─â╚Ťilor publice rom├óne╚Öti, cunoa╚Öterea patrimoniului cultural al cre╚Ötin─ât─â╚Ťii a r─âmas marginal─â ╚Öi, ├«n cel mai bun caz, restr├«ns─â la mediul clerical. Problema recuper─ârii ╚Öi actualiz─ârii patrimoniului cultural cre╚Ötin r─âm├«ne astfel la fel de nerezolvat─â ca ├«n urm─â cu 25 de ani.

Izolarea ╚Öi ├«n cele din urm─â abandonarea studiilor clasice ├«n Rom├ónia contribuie ╚Öi ele la aceast─â s─âr─âcire intelectual─â a cre╚Ötinismului. ├Äntruc├«t epoca patristic─â, a c─ârei cunoa╚Ötere are nevoie de studii clasice, este r─âd─âcina intelectual─â ╚Öi spiritual─â a cre╚Ötinismului. Cu bruma de resurse umane ├«n cercetare umanist─â, mai ales cu preg─âtire lingvistic─â clasic─â, de orientalistic─â ╚Öi ├«n cunoa╚Öterea cre╚Ötinismul tardo-antic ╚Öi medieval, abia dac─â se adun─â o echip─â de cercet─âtori-profesori pentru a revigora domeniul. De asemenea, relansarea unei opere editoriale ╚Öi de traducere a textelor patristice necesit─â formarea speciali╚Ötilor ╚Öi a unui public specializat. ├Än absen╚Ťa publicului-╚Ťint─â, produsul editorial va fi ca o pic─âtur─â ├«n oceanul de ignoran╚Ť─â care ne ├«nconjoar─â at├«t ├«n lumea laic─â descre╚Ötinat─â, c├«t ╚Öi ├«n mediile cre╚Ötine care nu au obiceiul unor lecturi mai complexe cultural.

Ace╚Öti clasici╚Öti patristicieni vor fi legatarii testamentari ai ortodoxiei pentru societatea postcre╚Ötin─â. Constat├«nd degradarea continu─â a sistemului de educa╚Ťie public─â, am putea pre├«nt├«mpina erodarea con╚Ötiin╚Ťei culturale cre╚Ötine printr-un sistem de educa╚Ťie, eventual privat─â ╚Öi confesio┬şnal─â, bazat pe o viziune cultural─â cre╚Ötin─â ╚Öi mai cu seam─â patristic─â.

O mare problem─â a educa╚Ťiei publice contemporane rezid─â ├«n ra┼úionalismul agnostic pe care este construit programul materiilor umaniste. Toate materiile umaniste s├«nt prezentate ├«ntr-o perspectiv─â teleologic─â (cel pu╚Ťin hegelian─â, dac─â nu de-a dreptul marxist─â ╚Öi darwinist─â), adic─â orice obiect de studiu este definit astfel ├«nc├«t s─â porneasc─â de la un nivel ini╚Ťial de manifestare primitiv spre un nivel de dezvoltare maximal─â corespunz─âtor contemporaneit─â╚Ťii, acesta din urm─â fiind scopul ├«ntregii desf─â╚Öur─âri istorice. Spre exemplu, ├«n cursurile ╚Öcolare de limb─â ╚Öi literatur─â rom├ón─â sau de istorie a rom├ónilor, fenomenul literar din ╚Ü─ârile Rom├óne este prezentat numai din perspectiva utiliz─ârii limbii rom├óne, fiind marcat─â o evolu╚Ťie pozitiv─â de la o utilizare deficitar─â ╚Öi o form─â greoaie spre forme tot mai sofisticate de limb─â ╚Öi performan╚Ťe literare tot mai mari, f─âr─â a men╚Ťiona niciodat─â c─â, atunci c├«nd nu aveau o limb─â literar─â rom├ón─â adecvat─â expresiei culturale ├«nalte, rom├ónii secolelor trecute se exprimau literar ├«n slavon─â, greac─â, latin─â sau francez─â. F─âr─â postulatul c─â apari╚Ťia limbii literare rom├óne este un scop al istoriei umanit─â╚Ťii, abandonul utiliz─ârii tuturor acestor limbi ├«n educa╚Ťie ╚Öi ├«n formularea g├«ndirii poate fi v─âzut─â ca un regres, ca o pierdere de orizont cultural ╚Öi spiritual, dat fiind c─â ele deschideau c─âtre un tezaur literar, ╚Ötiin╚Ťific, religios mult mai bogat dec├«t cel existent chiar ╚Öi azi ├«n limba rom├ón─â. O victim─â colateral─â a abandonului acestor limbi a fost literatura patristic─â, a c─ârei traducere nu s-a putut realiza ├«n ritmul ├«n care s-a produs abandonul cunoa╚Öterii limbilor sacre. Consecin╚Ťa nefast─â p├«n─â azi este c─â literatura patristic─â, de fapt teologic─â ├«n general, a fost izolat─â ├«n patrimoniul perimat al limbilor sacre.

Pe l├«ng─â perspectiva evolu╚Ťionist─â, ├«n educa╚Ťia public─â persist─â o viziune asupra ├«nv─â╚Ť─ârii ├«n care reproducerea mecanic─â a informa╚Ťiei este preferat─â ├«n╚Ťelegerii ╚Öi asimil─ârii critice a acesteia. ╚śi nu numai c─â se cere reprodus─â o informa╚Ťie prezentat─â ├«ntr-un manual, dar de cele mai multe ori proza ╚Ötiin╚Ťific─â a manualului este de cea mai proast─â calitate. Astfel, nu numai c─â libertatea de g├«ndire este afectat─â prin lipsa unui antrenament adecvat ├«n formularea coerent─â a g├«ndurilor, ci chiar ceea ce ├«nva╚Ť─â prin imita╚Ťie elevii ╚Öi studen╚Ťii este mai degrab─â d─âun─âtor dezvolt─ârii facult─â╚Ťii de judecat─â. Miza major─â a oric─ârui proiect educa╚Ťional ├«n Rom├ónia de ast─âzi este dezvoltarea capacit─â╚Ťii de g├«ndire independent─â ╚Öi critic─â. Cre╚Ötinismul, victim─â a ideologiilor moderniste ╚Öi materialiste, nu are dec├«t de c├«╚Ötigat dintr-o revigorare a ra╚Ťiunii ╚Öi a spiritului critic.

Un proiect universitar inspirat de marea civiliza╚Ťie cre╚Ötin─â ar fi o ╚Öcoal─â a marilor c─âr╚Ťi, a marilor con╚Ötiin╚Ťe, a marilor ├«ndr─âzneli, dup─â ├«ndemnul lui Hristos ÔÇ×├Ändr─âzni╚Ťi, Eu am biruit lumeaÔÇť (Ioan 16,33). Parcursul intelectual prin 3000 de ani de g├«ndire euro-mediteranean─â este ╚Öi o modalitate de a-l preveni pe t├«n─âr asupra capcanelor unui univers intelectual ├«n care contemporaneitatea este hipertrofiat─â. Astfel, o educa╚Ťie bazat─â pe marile c─âr╚Ťi ale civiliza╚Ťiei cre╚Ötine este cadrul conceptual ├«n care s-ar putea valorifica patrimoniul intelectual al patristicii.

Cultura rom├óneasc─â a avut parte de experien╚Ťa unei astfel de ╚Öcoli. M─â refer la comunitatea intelectual-monastic─â a Sf├«ntului Paisie Velicicovschi, ├«nt├«i la Dragormirna, apoi la Neam╚Ť. ├Änc─â din faza timpurie a ╚Öcolii paisiene, de la Dragomirna, dateaz─â primul manuscris al Filocaliei ├«n limba rom├ón─â (1769), p─âstrat ast─âzi la Biblioteca Academiei, care atest─â o munc─â de selectare ╚Öi traducere a textelor patristice cu peste un deceniu ├«nainte public─ârii Filocaliei grece╚Öti la Vene╚Ťia ╚Öi peste dou─â decenii ├«naintea Filocaliei slavone la Moscova. Toate trei edi╚Ťiile Filocaliei au beneficiat de excep╚Ťionala ╚Öcoal─â de patristicieni ╚Öi traduc─âtori format─â ├«n Academiile domne╚Öti ╚Öi m─ân─âstire╚Öti ale Moldovei ╚Öi ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti. Ace╚Öti c─ârturari ╚Öi teologi, preocupa╚Ťi de acurate╚Ťea filologic─â a textelor, s-au regrupat ├«n jurul stare╚Ťului Paisie ╚Öi apoi al marilor lui discipoli, precum mitropolitul Moldovei Veniamin Kostaki. Comunitatea paisian─â a continuat s─â produc─â cunoa╚Ötere ╚Öi educa╚Ťie patristic─â p├«n─â c├«nd, spre mijlocul secolului al XIX-lea, aceast─â mare ╚Öcoal─â a fost brusc abandonat─â (majoritatea manuscriselor ╚Öcolii paisiene au r─âmas p├«n─â ast─âzi netip─ârite) ├«n contextul acultura╚Ťiei fran╚Ťuze╚Öti purt─âtoare a unui nou proiect na╚Ťional.

Atunci, ca ╚Öi acum, punerea ├«n opozi╚Ťie a tradi╚Ťiei culturale cre╚Ötine cu noutatea intelectual─â european─â este fals─â ├«n premise ╚Öi catastrofal─â ├«n consecin╚Ťe. Filocalia, cu patrimoniul ei lingvistic, cultural ╚Öi estetic, este cuv├«ntul-cheie al unei apologii cre╚Ötine de care Europa are nevoie.

Petre Guran este dr. în istorie bizantină al École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est European al Academiei Române.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomoteÔÇŽ ÔÇô din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singur─ât─â╚Ťile.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred c─â exist─â vreo femeie, cel pu╚Ťin din genera╚Ťia mea, care s─â nu fi trecut m─âcar o dat─â ├«n via╚Ť─â printr-o experien╚Ť─â de h─âr╚Ťuire sexual─â
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Cre╚Ötinismul devine un regim natural al vie╚Ťii, un accent care ├«nso╚Ťe╚Öte gesturile cele mai m─ârunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism ╚Öi misiunea cre╚Ötin─â interna╚Ťional─â este foarte complex─â.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
C├«t de repede se petrecea totul, f─âr─â s─â analizezi, f─âr─â s─â-╚Ťi pui ├«ntreb─âri, f─âr─â s─â te g├«nde╚Öti la un viitor, erau ca ni╚Öte fire care se ├«n╚Öir─â, apoi se de╚Öir─â, ca o lum├«nare care se aprinde undeva ├«n noapte, arde ├«nt├«i viu, apoi mocnit ╚Öi se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ┼čtin┼úific─â, devotament fa┼ú─â de documentarea monumentelor ┼či a vie┼úii religioase care le-a modelat ┼či care s-a modelat, de-a lungul timpului, ├«n jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul ╚Öi Cartea c─âr╚Ťilor
Nu ╚Ötiu s─â se fi publicat la noi, p├«n─â acum, o asemenea panoram─â a edi╚Ťiilor tip─ârite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian ╚Öi ├«n mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
├Än mul╚Ťime
Oamenii prezen╚Ťi erau anima╚Ťi de entuziasm, dar de unul mai bl├«nd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un b─ârbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plomb─â ╚Öi a ajuns la urgen╚Ť─â direct ├«n opera╚Ťie, pentru c─â a ├«nghi╚Ťit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir jpeg
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir
La ├«nceput, l-am ├«nt├«lnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, ├«n Amfiteatrul ÔÇ×B─âlcescuÔÇť.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, ÔÇ×miciÔÇŁ bucurii
Bucuria trece dincolo de tine ╚Öi o-mp─ârt─â╚Öe╚Öti, involuntar ├«n general, ╚Öi celorlal╚Ťi.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile┬áau fost proiectate ÔÇô cum altfel? ÔÇô pentru posteritate, dar ca o voce┬áde dincolo de morm├«nt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mul╚Ťi americani au murit ├«neca╚Ťi cu l─âptuci dec├«t mu╚Öca╚Ťi de ╚Öerpi ╚Öi de crocodili, combinat.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Speran╚Ťa moare ultima?
Mereu m-am ├«ntrebat dac─â speran╚Ťa care poate aduce cu sine un soi de idealism ├«n a privi lucrurile din jurul t─âu folose╚Öte ├«ntr-adev─âr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga na╚Ťiuni ├«ntregi nu s├«nt o inven╚Ťie modern─â ÔÇô dup─â cum afirm─â psihiatrul Boris Cyrulnik, ├«n cea mai recent─â carte a sa, ap─ârut─â luna trecut─â la editura Odile Jacob.
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta jpeg
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta
Lumina Pa┼čtilor: pe cea vizibil─â ├«n biserici ┼či pe str─âzi, ucrainenii nu ┼či-au putut-o ├«ng─âdui; pe cea spiritual─â, religia patriarhului Kiril o insult─â, o sufoc─â.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esen╚Ťial al asprelor sale vremuri ╚Öi, prin revolta contra absurdului, aproape un m─ârturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarb─â verde ╚Öi obligativit─â╚Ťi
Avem tendin╚Ťa s─â ne complic─âm pu╚Ťinele zile libere. S─â le ├«ncadr─âm ├«n sisteme, s─â le trat─âm ca pe unele de lucru ├«n alt domeniu: cel al┬áleisure-ului, al┬áentertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastr─â de la o demonstra╚Ťie?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
├Än locul garajului a ap─ârut un parc, la fel de lipsit de imagina╚Ťie din punct de vedere urban ca ╚Öi lamele de blocuri din spatele unit─â╚Ťii militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza sp─âl─âtoriei de steaguri.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Ce caută americanul în Europa?
├Ämi dau seama c─â avem de toate aici, pe b─âtr├«nul nostru continent, micul nostru paradis terestru, c─â este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile ╚Öi c─â mi-ar trebui vreo cinci vie╚Ťi ca s─â v─âd ╚Öi s─â tr─âiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.