Din nou scandal, în loc de dialog

Publicat în Dilema Veche nr. 642 din 9-15 iunie 2016
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

După cum spuneam și în articolul trecut, marile teme ale societății, educația copiilor de pildă, băltesc, adesea, în titluri senzaționale, emoții nestăpînite, vanități încordate, articole din „categoria pană“ a jurnaliștilor-boxeri.

Despre ce e vorba acum? Cartea autobiografică a unei foste gimnaste, Maria Olaru, în care aceasta își povestește anii copilăriei și ai adolescenței, petrecuți sub semnul și presiunea „performanței“. Istorisirile conțin, printre alte date personale, și detalii șocante despre felul în care sportivele erau agresate fizic și verbal în timpul antrenamentelor. Iată cîteva reacții la aceste dezvăluiri, unele mai amuțitoare decît altele. (Vreau să precizez, de la bun început, că eu cred că afirmațiile doamnei Maria Olaru sînt adevărate. De ce cred asta? Fiindcă nici unul dintre personajele acuzate în carte nu a spus clar și răspicat că nu a fost vorba despre un abuz. Nimeni nu a chemat o în judecată pe sportivă, după asemenea declarații grave.)

La loc de „cinste“ stau vorbele doamnei ministru al Tineretului și Sportului, Elisabeta Lipă: „Și, chiar dacă ar fi fost adevărate, informațiile nu trebuiau tipărite pentru că «alungă copiii de la gimnastică». (…) Nu aveau ce să caute aceste pasaje, era bine să nu fi apărut în carte! Și chiar dacă am fost lovită, eu nu o să spun! Dacă mă călcau în picioare sau m-ar fi călcat în picioare, astăzi, dacă aș fi fost întrebată despre asta, nu aș fi răspuns niciodată!“ Din declarația doamnei ministru reies următoarele lucruri: 1) că abuzurile de acest gen trebuie ținute sub obroc; 2) că tăcerea în fața abuzatorului este o normă de comportament nobil sportiv; 3) că performanțele nu pot fi obținute fără reguli draconice. Nu e cam mult pentru o singură frază și pentru cineva care are în grijă tineretul și sportul țării? Sper că pînă în ziua în care va apărea acest articol, doamna Lipă își va da demisia.

O altă reacție joasă, cea a antrenorului Octavian Bellu: „Mie mi se pare puțin bizar că acum, cînd gimnastica trece prin momentele prin care trece, apare o astfel de carte. De ce n-a apărut acum zece ani? Eu atît îmi aduc aminte de Maria Olaru, că este o gimnastă care a ieșit campioană mondială, campioană olimpică, campioană europeană. Eu asta rețin din cariera unei sportive de mare performanță. A apărut în toată lumea, de fapt, este o modă. În toată lumea au apărut cărți cu astfel de povești.“ O reacție în care dezvăluirile/acuzațiile sportivei sînt dezamorsate prin tehnici/argumente bine cunoscute: e vorba, de fapt, de un complot împotriva gimnasticii românești, cum-necum (asta însemnînd și bătăile, pe care antrenorul nu le-a negat) sportiva a obținut medalii importante și, în sfîrșit, cartea nu trebuie luată foarte în serios, apar zeci de confesiuni de acest tip pe planetă.

Un alt comentariu greu de înțeles, mai ales cînd autorul este un jurnalist profesionist de talia lui Cristian Tudor Popescu: „Dezvăluirile ar fi fost incomode dacă erau făcute pe vremea cînd Maria Olaru era o gimnastă adolescentă, nu acum. Asta se întîmpla după căderea regimului comunist, în anii ’90, prin urmare, Maria îi putea spune mamei ei, putea să reclame la Protecția Copilului, la Poliție, să se adreseze presei pentru relele tratamente la care erau supuse ea și colegele. Dar Maria nu a reacționat în nici un fel, a tăcut mîlc ani de zile, a devenit, sub tratamentele «inumane», campioană olimpică și mondială. Între paranteze fie spus, presa repetă acum în neștire «campioană mondială absolută», umflînd semnificația. A fost campioană mondială la individual compus și pe echipe, ceea ce nu are de-a face cu absolutul: Maria Olaru nu a obținut vreo notă de 10 și nu a cîștigat niciodată o medalie de aur olimpică sau mondială la individual (…).“ Comentariul mi se pare bizar fiindcă dezvăluirile Mariei Olaru ar fi trebuit să provoace domnului Popescu mai curînd întrebări decît sentințe discutabile. Întrebările sînt: educația copiilor în anii ’90, felul în care se exercita autoritatea parentală asupra lor, relația familiei cu autoritățile de protecție și cît de cunoscute erau drepturile copiilor, ce reprezenta, la vremea respectivă, pentru familiile sărace, din provincie, o carieră internațională în gimnastică şi de ce o adolescentă dintr-o astfel de familie poate accepta tratamente inumane pentru a deveni campioană, timpul de care are nevoie o victimă a unui abuz pentru a vorbi în public despre traumele suferite și pentru a găsi puterea de a rezista vîrtejului mediatic etc. Iar ideea exprimată de jurnalist că nici măcar nu e vorba de „o campioană absolută“, ceea ce ar diminua gravitatea abuzurilor, mi se pare stranie: adică n-a mîncat bătaie cît pentru o campioană absolută, ci mai puțin, cît pentru o medalie la bîrnă…

Maria Iordănescu este psiholog.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.