Delta și drumul către ea

Publicat în Dilema Veche nr. 765 din 18-24 octombrie 2018
Invizibilii jpeg

Cum o iei de la Big Berceni în jos, spre Văcărești, treci pe lîngă Sun Plaza și ajungi să mergi de-a lungul șoselei pe lîngă un parapet lung făcut din panouri. Nu mai fusesem în zonă de mai bine de douăzeci de ani (am copilărit în Berceni) și ieșirea din metrou în încîlceala de oameni, pasaje, gărdulețe, tarabe și florării împodobite cu flori de plastic m-a dezorientat total. M-am învîrtit ca o găină cu capul tăiat pînă să iau direcția corectă și a trebuit să cobor și să ies din niște pasaje ca să ajung zece metri mai încolo.

În fine, lîngă parapetul de panouri care te duce în jos, spre Văcărești, am încetinit pasul și am citit, m-am mirat, am rîs de-a binelea, m-am încruntat și iar am rîs. Căci ăla nu-i un parapet oarecare. E făcut dintr-un soi de panouri de plastic (cred) cu mesaje. Pe cineva de la Primăria sectorului 4 l-a chinuit cumplit talentul, cultura populară și o broșură cu citate celebre. Fiecare panou din gardul acela înfățișează un soi de caricatură cu cîte un mesaj. Ideea principală era – am înțeles asta – celebrarea Bucureștilor și, mai cu seamă, a mîndrului sector 4. Pe alocuri, și a întregii Românii. În tot ansamblul ăsta mai apărea și cîte un panou cu citate din Mark Twain, Mița Biciclista și alte desene pe care nu le-am priceput, precum un porc roz în cămașă hawaiană care stă cu brațele larg deschise sub mesajul: „Sîntem peste… tot!“ O să vă rog să luați aminte că acele puncte de suspensie nu le-am pus eu. Oricum, mai toate mesajele scrise lîngă caricaturile/desenele de care vă povestesc au, așa, un aer de scheciuri de Revelion de dinainte de ’89 și mai toate sînt pline de punctele astea de suspensie șugubețe.

Din seria panourilor care celebrează sectorul 4, vreo două mi-au plăcut nespus. Într-unul apare desenat un cioban care-și face un selfie cu un selfie-stick. La picioarele lui e o oaie, în spatele lui, ca să intre în poză, e o biserică. Textul sună așa: „N-a fost odată ca-n povești / Ea este chiar în București / N-a fost nicicum piesă la teatru / Ea este în sectorul… patru.“ Ne referim, desigur, la biserica lui Bucur, întemeietorul Bucureștilor. În alt desen, regele Carol (care seamănă bine cu Cuza) stă pe o bancă. La picioarele lui, un porumbel ciugulește ceva. Din gura lui Carol/Cuza iese o bulă care zice: „…Parol, veniți în Parcul Carol“. În zare se vede desenat și Monumentul Eroilor lîngă un soare învîrtejit. Am pronunțat de mai multe ori în cap Carol cu accentul pus ca în parol și, da, am rîs.

Mai încolo, panoul ia accente grotești. Un desen îl înfățișează pe doctorul Paulescu, inventatorul disputat al insulinei (gloria Nobelului i-a fost furată iar de niște străini, fir-ar să fie), rămas în istorie cu mesaje de genul ăsta, scrise prin 1926: „Problema jidovească pe punctul acesta devine de nesoluţionat, fiindcă în urma cercetărilor mele am descoperit că jidanii au un creier prost format, adică cu toţii sînt degeneraţi. Degenerarea aceasta o înţeleg aşa, că toţi jidanii sînt ne-buni fără excepţie“. Cîteva panouri mai încolo, un mesaj de solidaritate și dragoste între popoare: un copilaș negru se ține de mînă cu unul gălbui, sub un cer și-un soare comun.

Am mers mai departe. Mița Biciclista cu fuste înfoiate, Birlic prezentat ca Charlie Chaplin al românilor și Zaraza. În cazul Zarazei, desenul înfățișează un șansonetist famelic din gura căruia iese celebra bulă „Vreau să-mi spui, frumoasă Zaraza, cine te-a iubit?“ Zaraza e desenată lîngă el. O matahală de două sute de kile, cu sînii pe-afară și cu un dinte lipsă.

Panoul ăsta monument mi-a dat de gîndit. Nici nu se putea unul mai adevărat. Acolo era corpul dur al poporului meu, făcut din citate răsuflate, cultură populară, genii mondiale neînțelese, umor de Urzica plin de puncte de suspensie, mîndrie națională și de urbe, mici, bere, tiribombe.

În mîndrul gard se deschise, în final o intrare. Niște șleauri tăiate de roțile mașinilor duceau în misterioasa Deltă a Văcăreștilor. Cu vocea doamnei de la Teleenciclopedia: Dar despre asta, în partea a doua a serialului nostru. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
Experiența nefericită a unui român într-un paradis turistic din Caraibe. „S-a mai întâmplat să nu apară sub nicio formă ”
Un român a povestit experiența neplăcută prin care a trecut în Bahamas, unul dintre paradisurile turistice din Caraibe. Practic, aceasta i-a pus în pericol întreg sejurul.
image
Dilema masculină: cu sau fără maiou pe sub cămașă. Ce spune creatoarea de modă Adina Buzatu VIDEO
Aceasta este întrebarea care îi macină pe bărbați, mai ales în sezonul cald. Designerul Adina Buzatu spune că obiectul vestimentar este necesar mai ales atunci când bărbații transpiră excesiv, pentru că absoarbe umiditatea.
image
Ce împiedică România să devină o forță regională. Expert român din SUA: „Avem și o problemă de feudalism local”
Expertul în securitate Marius Ghincea, lector la Syracuse University (SUA), explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce-i lipsește României pentru a-și putea asigura securitatea și pentru a fi o forță de luat în calcul în regiune. El consideră că o piedică este „feudalismul local”.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.