De la haus la blockhaus – sau viaţa pe verticală

Andreea APOSTU
Publicat în Dilema Veche nr. 739 din 19-25 aprilie 2018
De la haus la blockhaus – sau viaţa pe verticală jpeg

Blocurile nu sînt o invenție comunistă. Înainte de apariția marilor cartiere-dormitor, interbelicii visau și ei la viața pe verticală și o înfăptuiau – li se părea ceva extravagant și profund modern. Deși existau teorii funcționaliste încă de pe-atunci, stilul nu a fost pierdut pe drum, ca în majoritatea proiectelor comuniste, ci a reprezentat una dintre preocupările constante ale arhitecților. Blockhaus-urile interbelice împăcau, în chip strălucit, funcționalul și esteticul. Din păcate, nu existau norme de construcție antiseismice pe vremea aceea, imobilele fiind clădite din cărămidă, nu din beton armat, însă inteligenta lor integrare în spațiul urban, precum și metamorfoza pe care au prilejuit-o Bucureștiului nu pot fi trecute cu vederea.

Pe lîngă marile blockhaus-uri de pe bulevardele Brătianu și Take Ionescu (astăzi Nicolae Bălcescu și Magheru) erau  promovate și imobile mai mici, cochete, adaptate vechiului aliniament stradal și cu etaje depărtate succesiv de stradă în partea superioară, pentru a nu o aglomera și pentru a permite luminii soarelui să ajungă pînă la trecători. Horia Creangă remarca, în articolul său din volumul Către o arhitectură a Bucureștilor, faptul că parcurile și periferiile Capitalei erau pline de astfel de „realizări“, ce țineau, în viziunea lui, de „mișcarea sănătoasă modernă“: „Cu ochi de vapor, cu balconașe în fier forjat, cu bow window-uri, cu monograma proprietarului în tencuială și cu antena de radio în vîrf“.

O să fiți surprinși, dar încă de pe atunci se dorea o sistematizare a mahalalelor și o înlocuire a construcțiilor insalubre cu unele noi, moderne și igienice. Marcel Iancu își imagina, în același volum colectiv, ansambluri de locuințe accesibile, înconjurate de multă verdeață și locuri de odihnă, construite de comune din fondurile proprii și capabile să adăpostească 20-30.000 de suflete: „Contra unei cocioabe cu trei chilii, fără ferestre și fără aer, se va da un apartament de 3 sau 2 camere cu bucătărie și calorifer, spălătorii comune, băi, closete, apă la robinet și grădină minunată“. Bine, tot el i-ar fi dus, autoritar, pe cei care refuzau să se mute din cocioabe în noile apartamente, departe de Capitală: „Acei ce vor neapărat să stea în cămașă de noapte Duminica la gardul lor, pe aceia i-aș trimite într-o comună la 20 de km de București“.  

Ineditul principal al acestor imobile părea să fie traiul pe verticală, cu vecini nu doar în stînga și în dreapta, ci și deasupra și dedesubt. De asemenea, interbelicii erau atrași de peisajul urban miniatural pe care îl puteau admira din aceste blocuri, dacă e să ne luăm după un articol publicat în 1938 în revista Realitatea ilustrată: „Iată panorama marilor bulevarde, privită de la al 13-lea etaj. Jos oamenii par furnici, care se mișcă încoace și încolo, în permanentă goană după treburi“. Singurul blockhaus cu atît de multe etaje era recentul construit Carlton, care avea să se prăbușească tragic la cutremurul din 1940. Tot cei de la Realitatea ilustrată publicau în același an impresiile unui jurnalist german aflat  în trecere prin București: „De-a lungul întregului bulevard, unul lîngă celălalt, block-house-urile… Asta este arhitectură americană, căci în toate capitalele europene block-house-urile sînt semănate ici-colo printre clădirile vechi; niciodată nu vezi străzi întregi, mărginite de clădiri una mai înaltă decît cealaltă“. Desigur, tonul este ușor exaltat, Capitala fiind departe de aspectul orașelor americane, însă este adevărat că în acea perioadă aveam una dintre cele mai mari concentrații de clădiri moderniste, astăzi aproape criminal neglijate de autorități. Jurnalistul se referea totodată cu precădere la centrul orașului și la bulevardele sale, unde preponderente erau imobilele înalte, în cartiere dominînd, cum am menționat deja, micile construcții cu ochi de vapor și antenă radio în vîrf, despre care scria Horia Creangă.

Conform unui alt articol, publicat cu un an mai devreme în Realitatea ilustrată, în 1937, bucureștenii s-ar fi aflat în plin curs de americanizare, autorul adăugînd că aceștia s-au obișnuit repede cu locuirea pe verticală: „Oamenii s’au obicinnuit atît de ușor cu camerele suprapuse ale block-house-urilor de parcă s’ar afla de cînd lumea în ele“. Schimbările marchează atît de profund conștiințele, încît ajung și în literatură. În Nuntă în cer, cînd merge pentru prima dată acasă la Ileana, protagonistul descrie succint încăperea și peisajul:  „Unde stai? îndrăznii eu s-o întreb. Îmi numi un bloc de curînd construit pe bulevardul Brătianu. (…) O cameră mare, lungă, cu fereastră spre bulevard. Se vedeau bine reclamele luminate și se auzea zvonul surd al tramvaielor. M-am dus repede la fereastră – cum fac de altfel, în orice odaie străină în care întru – și am privit în jos. Zăpada părea mai murdară de aici, așa cum se amestecau luminile și farurile automobilelor“. Din scurta  mențiune că Ileana locuia într-un imobil recent construit pe bulevardul Brătianu, este posibil că acesta să fi fost chiar blocul Carlton, de unde privea și jurnalistul român din 1937 furnicarul bucureștean, cocoțat la etajul al 13-lea.

O descriere amănunțită a interioarelor moderniste apare în Patul lui Procust, unde doamna T. îi decorează lui Fred Vasilescu apartamentul cu mobile din lemn scump, fotolii mici și lampă cubice, covoare rotunde de aceeași culoare: „Ceea ce mă încînta era simplitatea geometrică, fumuriul acela lăcuit pe care lunecă privirea… impresia de confort şi strict necesar, în cel mai real lux. (…) Treceam amețit dintr-o cameră într-alta… Azi, mobila cubistă s-a generalizat şi nu mai face impresie, dar acum patru ani nu erau în Bucureşti decît extrem de puține locuințe mobilate astfel. Abia dacă începuseră unele bănci. Mie îmi place nespus de mult şi cred că e îndreptățită această preferință a mea…“ Cucerit de noua modă cubistă, Camil Petrescu nu ezită să afirme, prin vocea personajului său, că va fi considerată mai tîrziu stilul epocii și titlul ei de noblețe.

Interiorul se supunea însă nu numai rigorilor minimaliste ale esteticii timpului, ci și celor ale eficienței și igienei, idealul năzuit find „mașina de locuit“, capabilă să satisfacă pe deplin și rapid necesitățile omului. Astfel, ferestrele erau ample, pentru a permite cît mai mult luminii și aerului curat să intre în camere, mobilele erau simple, cu suprafețe netede, care să poată fi ușor șterse de praf, existau încălzire centrală și apă curentă, baie privată și pardoseli ușor de curățat. Coordonatele exterioare și interioare ale blockhaus-urilor erau sintetizate perfect în 1932 în revistra Ilustrațiunea română:

„În exterior: simplitatea, precizia, claritatea. Volume puţine, bine definite. Suprafeţe mari plane. Efect arhitectonic obţinut prin justă proporţionare şi echilibrare a acestor elemente. Joc de umbre şi de lumini, făcînd inutile ornamentele. În interior: planul economic bine chibzuit, tinzînd a realiza pe un minim de suprafaţă un maxim de confort. Şi aci, ornamentele, coloanele, arcurile, au dispărut. Tavane simple, albe, pereţi netezi, o zugrăveală sau un tapet discret, dînd un fond liniştit pentru volumele mobilelor. Multă lumină. Cu o perie, în cîteva minute, praful e îndepărtat radical.“

Pentru o parte din bucureșteni, începutul anilor ’30 trebuie să fi fost un șoc civilizațional: obișnuiți cu viața în clădiri desfășurate pe orizontală, ei au fost nevoiți să se adapteze verticalei și vertijului. În contextul boom-ului petrolier de după criza economică, blockhaus-urile au apărut ca ciupercile după ploaie prin cartierele Bucureștiului, din centru pînă la periferie, de pe Brătianu pînă-n dispărutul Uranus sau pe actuala Șosea a Giurgiului. Mari în centru, mici spre margini, aceste clădiri începeau să dea un farmec unitar orașului. Astăzi, din păcate, jocul lor minimalist de linii și volume se năruie cu o viteză înspăimîntătoare sau este mutilat de anvelopări termice și vopseluri neinspirate.

În urmă cu aproape un an și jumătate, am ajuns, printr-o fericită împrejurare, să stau o lună în Katowice, capitala Sileziei poloneze, și am fost surprinsă să descopăr acolo un fascinant patrimoniu interbelic modernist. Și ei trecuseră printr-un boom economic în anii ’20 și în a doua jumătate a anilor ’30, datorat de data asta cărbunelui, care a dus la apariția unor imobile îndrăznețe. Tot plimbîndu mă prin cartierele orașului, văzînd cum există un ghid online al patrimoniului interbelic și cum, în general, clădirile se aflau într-o stare mult mai bună decît cele de la noi, mi s-a făcut rușine. Acasă, în București, ne batem joc de monumentele istorice moderniste, le vopsim strident și incult, le ascundem sub straturi de polistiren, le închidem balcoanele cu termopan (în Katowice nu am văzut nici măcar un balcon desfigurat astfel). Nu știu dacă ați prins vreodată scurtul răstimp în care blocul Scala este vizibil: vă spun sincer, nu cred că există spectacol mai trist decît fațada înnegrită de timp și coșcovită, străpunsă barbar de un complicat sistem de bare metalice, menit să susțină afișele publicitare.

În decursul inventarului realizat de ARCEN prin „Catalog București“ pentru viitorul orașului, m-am minunat și m-am îngrozit la aproape fiecare imobil modernist, văzîndu-i decăderea. Speranța mea ultimă în privința acestui patrimoniu este că inventarul va fi folosit în curînd de autorități și de cei care vor dori să-l restaureze și să-l reinventeze. E păcat să ne martizirăm neîncetat micile bijuterii moderniste interbelice. Horia Creangă scria la sfîrșitul anilor ’30: „Cel puțin, cînd e vorba de arta țărei noastre și de viitorul orașelor noastre, să nu se mai facă politică. Mai mult ca oricînd, în acest domeniu trebue o continuitate de vederi“, observații care se aplică încă perfect astăzi. Ca să aibă o șansă, o memorie, ne trebui o continuitate de vederi și de eforturi – sper ca aceasta să nu rămînă pe veci o „utopie a Bucureștilor“.   

Andreea Apostu este membră ARCEN și doctorandă a Universității din București (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine) și a Universității din Poitiers.

Foto: Willy Pragher, 1937

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

imagine principala   GlucoSuport Shutterstock png
Obiceiuri zilnice pentru un metabolism echilibrat: alimentație, mișcare și odihnă
Felul în care ne organizăm ziua are un impact direct asupra sănătății. Mesele luate în grabă, orele lungi petrecute la birou, lipsa mișcării și somnul insuficient sunt obiceiuri care se instalează treptat, fără să le acordăm prea multă atenție.
Ambasadorul Egiptului în România Agenda Internațională 0976 jpeg
Ambasadorul Egiptului, despre tensiunile din Africa, războiul din Gaza și noua alianță militară din Orientul Mijlociu. „Avem o vastă experiență în combaterea terorismului”
Relațiile româno-egiptene, securitatea regională, războiul din Gaza și noile alianțe militare au fost temele discutate cu ambasadorul Egiptului la București, Mohammed Moustafa Orfy, în podcastul „Agenda Internațională”.
generated e64209b3 b12b 492e 9531 cc84af0c1904 png
Îți pui mintea la încercare? Sudoku, integrame și un quiz de 27 de întrebări te așteaptă pe platforma „Adevărul”
Cititorii Adevărul își pot testa zilnic logica, răbdarea și cunoștințele printr-o serie de jocuri disponibile gratuit în secțiunea „Jocurile zilei”.
seism jpeg
Cum au trăit românii seismul puternic de astăzi. „A început să se plimbe patul cu mine. Nu se mai termina”. De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5
Un zgomot puternic, paturi care se legănau, mobilier care se clătina și telefoane care au început să sune în toiul nopții. Așa descriu românii experiența cutremurului cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea.
cutremur seism seismograf foto Shutterstock
Cutremur de magnitudine 5,7 în România, miercuri dimineață! Seismul s-a simțit puternic în București și în mai multe județe. ISU a trimis echipaje în mai multe regiuni ale țării
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a zguduit România miercuri dimineață, 18 noiembrie 2026, la scurt timp înainte de ora 03:00. Seismul, produs în zona Vrancea, la o adâncime de peste 120 de kilometri, a fost resimțit în numeroase regiuni ale țării, inclusiv în București.
image png
Delegații comerciali ai UE vizitează China. Ce se poate schimba? China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu, publicat de 时代周报 (Shídài zhōubào, Time Weekly), al cărui autor este 马欢 (Ma Huan).
zodii zodie horoscop istock jpg
Trei zodii care își depășesc toate limitele în perioada 19-28 noiembrie. Se bucură de cea mai strălucitoare aură. Norocul le surâde, iar obstacolele dispar din calea lor
Finalul lunii noiembrie vine cu vești bune pentru trei semne zodiacale. Între 19 și 28 noiembrie, acești nativi pot descoperi soluții acolo unde până acum vedeau doar probleme, au parte de oportunități neașteptate și găsesc puterea de a merge mai departe indiferent de provocări.
Economii la factura de energie ENGIE jpg
Câștigă 239.000 de lire pe an, dar fac economii la orice. Obiceiurile la care a renunțat un cuplu pentru copii
Un cuplu de britanici câștigă 239.000 de lire pe an, dar face economii la orice. La ce au renunțat doi părinți pentru viitorul copiilor
Raed Arafat Foto Captură video Guvernul României jpg
De ce nu primesc românii RO-Alert înainte de cutremure. Explicațiile lui Raed Arafat și IGSU după seismul de miercuri dimineață
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a explicat de ce autoritățile nu transmit mesaje RO-Alert în cazul cutremurelor.